Ce nu se vede, dar se simte. UE, îngropată în sărăcie- pe ce se duc, de fapt, banii românilor

Felul în care familiile din UE își împart bugetul lunar spune o poveste clară despre nivelul de trai. Datele Eurostat pentru anul 2024 arată diferențe majore între Est și Vest, iar România se află într-o poziție sensibilă: cea mai mare parte din cheltuielile gospodăriilor se duce pe alimente, un indicator clasic al presiunii economice și al vulnerabilității sociale.

România, lider în UE la ponderea cheltuielilor pentru mâncare

Statisticile publicate de Eurostat pentru 2024 scot la iveală contraste puternice în modul în care europenii își gestionează banii. Structura cheltuielilor unei gospodării – cât se alocă pentru mâncare, locuință sau transport – reflectă nu doar diferențe de venit, ci și specificul economic și cultural al fiecărei țări.

În economiile afectate de inflație ridicată și venituri mai scăzute, hrana ocupă cea mai mare parte din buget. România se află în fruntea acestui clasament: în 2024, gospodăriile românești au cheltuit, în medie, 23,1% din buget pe alimente și băuturi nealcoolice, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană.

Prin comparație, media UE este de doar 13,2%, iar diferența de aproape zece puncte procentuale persistă de mai mulți ani.

10:32 • NECONVENTIONAL

Solstițiul de iarnă în România. Ora exactă când intrăm în iarna astronomică

21:32, 19.12.2025 • ACTUALITATE

Locuri de muncă preferate de români în 2025: șoferii rămân în frunte, cu peste 1,3 milioane de căutări

Estul domină topul cheltuielilor alimentare

România nu este un caz izolat. Nu mai puțin de opt dintre primele zece state europene cu cele mai mari ponderi ale cheltuielilor pentru alimente provin din fostul bloc comunist. Bulgaria și Letonia alocă, la rândul lor, aproximativ 20% din buget pentru hrană, iar Slovacia se apropie de acest prag, cu 19,7%.

Singura excepție din top 10 este Portugalia, situată pe locul 7, un stat vest-european care, deși mai dezvoltat, păstrează un model de consum mai apropiat de cel din Sudul și Estul Europei.

La polul opus se află cele mai bogate state din Vest: Luxemburg, Irlanda sau Austria, unde cheltuielile cu alimentele reprezintă doar 9–10% din bugetul unei gospodării.

Potrivit explicațiilor Eurostat și World Data, în țările cu cheltuieli anuale medii sub aproximativ 10.000 de dolari pe persoană, oamenii ajung să aloce chiar un sfert din buget pentru hrană. În schimb, în economiile prospere, această pondere scade spre 10% sau chiar sub acest nivel.

Ce intră, de fapt, la „alimente” în statistici

În metodologia Eurostat, categoria „alimente și băuturi nealcoolice” nu include doar cumpărăturile pentru gătitul acasă, ci și serviciile de procesare alimentară: mese la restaurant, cantină sau alte forme de servire a mâncării.

Diferența majoră apare însă în structură. În țările mai puțin dezvoltate, cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată alimentelor de bază consumate în gospodărie. În statele bogate, o pondere semnificativă revine mâncării procesate sau consumului în oraș.

Locuința și utilitățile, cea mai mare povară bugetară în UE

La nivelul întregii Uniuni Europene, locuința și utilitățile reprezintă cel mai important capitol de cheltuieli pentru gospodării. În medie, aproape un sfert din bugetul unei familii europene – 23,6% – este direcționat către chirie sau rate, întreținere, electricitate, gaze și alți combustibili.

În 2024, Cehia conduce clasamentul, cu 32,1% din buget alocat locuirii, urmată de state nordice cu costuri ridicate de încălzire: Finlanda (29,6%) și Danemarca (28,5%). Franța se situează la 27,5%, iar România apare și ea în partea superioară a clasamentului, cu 27,1% din cheltuieli dedicate locuinței și utilităților.

Cele mai mici ponderi se regăsesc în Croația (14,4%), Malta (15,1%) și Letonia (15,8%), state unde climatul mai blând și gradul ridicat de proprietate influențează structura cheltuielilor.

Transportul, a treia mare categorie de cheltuieli

După alimente și locuință, transportul ocupă locul al treilea în bugetele gospodăriilor europene. Categoria include atât achiziția și întreținerea mașinilor personale, cât și transportul public sau aerian.

În 2024, Slovenia deține recordul european, cu 17% din buget cheltuit pe transport, urmată de Lituania (15,2%) și Germania (14,2%). La polul opus se află Slovacia (5,8%), Croația (8,2%) și Cehia (8,5%).

România se situează aproape de media europeană: 12,2% din bugetul gospodăriei, comparativ cu media UE de 12,7%.

Cât de dependentă este economia de consumul populației

Dincolo de structura cheltuielilor, Eurostat analizează și ponderea totală a consumului gospodăriilor în PIB, un indicator care arată cât de mult se bazează o economie pe cheltuielile populației.

La acest capitol, Grecia se află pe primul loc în UE: aproximativ 75% din PIB provine din consumul gospodăriilor. Urmează Croația (70,5%) și Portugalia (66,6%). România ocupă locul 5, cu peste 60% din PIB generat de consumul intern, la un nivel comparabil cu Spania sau Cipru.

Economiștii avertizează că o astfel de structură indică vulnerabilitate: orice scădere bruscă a cheltuielilor populației, cauzată de crize sau austeritate, se reflectă rapid și sever în economie.

La polul opus se află Irlanda, unde consumul gospodăriilor reprezintă doar 25,9% din PIB, un caz special explicat de rolul major al multinaționalelor în economie. Luxemburg (33,7%) și Țările de Jos (42,5%) au, de asemenea, ponderi reduse, datorită orientării puternice spre exporturi și investiții.

La nivelul întregii Uniuni Europene, consumul populației reprezintă 51,8% din PIB.

Imaginea de ansamblu: ce mai mănâncă din bugetul european

Potrivit Eurostat, în 2024, gospodăria medie din UE a alocat:

• 23,6% pentru locuință și utilități
• 13,2% pentru alimente și băuturi nealcoolice
• 12,7% pentru transport

Restul bugetului se împarte între alte categorii, niciuna depășind individual 10%: restaurante și cazare (9,2%), recreere și cultură (7,5%), îngrijire personală și servicii diverse (6,3%), servicii financiare (6,1%), mobilier și întreținerea locuinței (4,8%), sănătate (4,5%), îmbrăcăminte (4,1%) sau alcool și tutun (3,7%). Educația rămâne la coada clasamentului, cu doar 0,9% din buget.