Ce s-a întâmplat în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri

Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor este ziua în care Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros. Tot miercuri este și ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți.

În Miercurea Mare, tradiția creștină recomandă post, rugăciune și spovedanie, deoarece este o perioadă de pregătire spirituală pentru Paște.

Creştinii se spovedesc, purificându-se pentru a întâmpina Învierea Domnului şi a primi Sfânta Împărtăşanie. Este o săptămână de introspecţie și de pregătire duhovnicească pentru Învierea Domnului.

Denia din Miercurea Mare amintește despre momentul în care Maria Magdalena i-a spălat picioare lui Iisus Hristos. Atât de împovărat îi era sufletul, încât, aflând că Mântuitorul era în casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir înmiresmat, pentru a I-l turna lui Iisus pe creştet şi cu părul ei a şters lacrimile ce-i picurau pe picioare Fiului lui Dumnezeu.

Smerenia ei a fost răsplătită, fiind transformată în mironosiţă. Iuda l-a vândut tot azi pe Învăţător. Gestul lui a făcut ca miercurea să fie declarată zi de post pe tot parcursul anului.

Tradiții și obiceiuri în Miercurea Mare

Există o serie de obiceiuri păstrate din bătrâni. În Săptămâna Mare, și cu precădere în Miercurea Mare, se ţine post aspru și chiar negru, mai ales pentru cei care nu au reușit să facă asta până acum.

Se face curăţenie exemplară în casă, se pregătesc haine noi, se prepară anumite bucate pentru festinul pascal și se pregătesc ouăle care urmează a fi încondeiate în Joia Mare.

Rugăciune pentru Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor

Doamne Dumnezeul meu! Osândit stau înaintea Feţei Tale celei Sfinte şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie, o, Izvor dulce şi noianul îndurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile îndurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţă tare şi adevărată.

Şi ca să-mi dai acest Dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al credinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum Însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu, care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu, care ai auzit glasul Părintelui Ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai în cer înaintea judecătorului Veşnic, şi fă să se îndure de mine, că ai multă îndrăzneală înaintea Lui.

Întinde mâna aceea, cu care L-ai botezat şi strică cugetele mele cele rele, şi mă întăreşte să-mi petrec viaţa pe calea cea bună a lui Dumnezeu. O, Proorocule! Luminează-mi mintea cu poruncile Domnului, ca să le ţin minte şi să le păzesc până la capătul vieţii mele. Şi să stai lângă mine în ora morţii mele, să mă duci pocăit înaintea Stăpânului meu, Dumnezeu. Roagă-te încă şi pentru toată lumea ca Dumnezeu să dea ajutor creştinilor, şi celor vii şi celor răposaţi, şi să-i odihnească de nevoile cele multe, să le dea toate cele de trebuinţă şi să-i învrednicească Împărăţiei Sale. Amin.”