Cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană va fi construit în România, la Arad

Cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană ar urma să fie construit în România, iar recordul deținut acum de Germania ar cădea în 2030. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a emis autorizația de înființare pentru Dama Solar, centrala fotovoltaică de aproximativ 1,24 GW pregătită în județul Arad de Rezolv Energy. Energia produsă ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, echivalentul unei populații de aproape un milion de oameni.

Cel mai mare parc solar din UE va depăși recordul deținut de Germania

Autorizația de înființare nu înseamnă că centrala este deja ridicată. Este însă una dintre aprobările esențiale pentru trecerea proiectului în etapa de realizare efectivă.

Centrala va fi amplasată în nord-vestul județului Arad, pe teritoriul comunelor Pilu și Grăniceri, aproape de granița cu Ungaria și de inelul național de transport al energiei electrice de 400 kV. Amplasamentul se întinde pe circa 1.000 de hectare, într-o zonă cu acces relativ apropiat la punctele de interconectare cu partea maghiară. Proiectul este dezvoltat de Rezolv Energy prin compania West Power Investments.

Recordul european îi aparține acum parcului Witznitz, de lângă orașul german Leipzig. Centrala din Arad ar urma să îl depășească după intrarea în exploatare, programată pentru 2030.

ACTUALITATE

Protest cu tricouri negre în fața Poliției din Arad: zeci de oameni cer mașinile pentru care au plătit

Centrala din Arad ar acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării

La o putere instalată de 1,24 GW, unitatea ar putea produce teoretic până la 10,86 TWh într-un an, dacă ar funcționa permanent la capacitate maximă. Așa ceva nu se întâmplă în condiții reale, fiindcă panourile depind de durata zilei, de anotimp și de vreme. La un factor mediu anual de funcționare de aproximativ 15%, producția ar ajunge la circa 1,63 TWh.

Dezvoltatorul estimează că energia livrată va acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării și că proiectul ar genera peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani, potrivit datelor publicate de Rezolv Energy. O parte din producție urmează să fie vândută companiilor și marilor consumatori industriali, prin contracte pe termen lung.

Mai mult, compania analizează instalarea unor sisteme de stocare de mari dimensiuni. Bateriile ar permite păstrarea unei părți din electricitatea produsă la prânz pentru livrare seara, când consumul și prețul cresc. Fără stocare și fără o rețea suficient de puternică, producția solară disponibilă în anumite ore poate depăși capacitatea sistemului de a o prelua. Referitor la teren, o parte din suprafețele agricole slab productive ar urma să fie transformată în pășune, întreținută prin pășunatul oilor, iar proiectul include și o rezervație naturală de 82 de hectare.

România pregătește în paralel șase parcuri eoliene în Marea Neagră

Ministerul Energiei a pus în transparență decizională proiectul de hotărâre cu lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre. Documentul delimitează șase zone, cu o capacitate totală orientativă de aproximativ 11,5 GW, împărțite pe trei etape.

Prima etapă cuprinde trei perimetre realizabile cu tehnologia actuală, pe fundații fixe. Cel mai mare are circa 631 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 1.900 MW, iar celelalte două ajung fiecare la aproximativ 600 MW. Adică 3,1 GW în total, în linie cu ținta României de circa 3 GW offshore până în 2035. A doua etapă însumează 2,4 GW și e complicată de suprapunerea cu zone militare și cu perimetrul de siguranță al unui poligon de tragere. A treia vizează peste 2.000 de kilometri pătrați și 6 GW, unde adâncimea apei ar impune turbine pe platforme plutitoare.

Aprobarea listei nu echivalează cu atribuirea proiectelor. Abia după adoptarea hotărârii, ministerul va putea organiza procedurile competitive de concesionare. Impactul economic al noii industrii este estimat între 16 și 27 de miliarde de euro, potrivit datelor citate de publicația elenă EnergyMag și preluate de Rador Radio România, informație publicată de stiripesurse.ro. Suma reprezintă valoare adăugată generată pe parcursul dezvoltării industriei, nu un contract semnat și nici bani care intră imediat la buget.

Printre grupurile cu capital grecesc deja active în România sunt PPC, METLEN, AVAX, GEK TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE și SUNEL-AMERESCO, iar unele ar putea intra la viitoarele licitații. Ba mai mult, foaia de parcurs realizată de Banca Mondială estimează potențialul tehnic eolian al sectorului românesc al Mării Negre la aproximativ 76 GW, din care 22 GW pe fundații fixe și 54 GW pe turbine plutitoare.

Rețeaua electrică rămâne principalul obstacol pentru ambele proiecte

Cele două investiții sunt pregătite într-un moment în care România stă sub media europeană la regenerabile. În 2025, energia solară a asigurat 9,78% din producția națională de electricitate, față de 13,1% în UE, iar eoliana a avut o pondere de aproximativ 12%, comparativ cu 17% la nivel european, potrivit datelor Ember prezentate de Euronews și preluate de Rador Radio România. Cărbunele a reprezentat 15,2% din producție, mult peste media UE de circa 9,2%.

Noile capacități pot reduce dependența de importuri, dar nu garantează facturi mai mici. Efectul asupra prețurilor depinde de costurile investiției, de schemele de sprijin, de contractele prin care se vinde energia, de stocare și de funcționarea pieței europene.

Iar obstacolul principal rămâne rețeaua. Pentru evacuarea producției offshore este planificată o nouă linie de înaltă tensiune în zona Constanța Sud, cu punere în funcțiune estimată începând din 2031. Parcul din Arad trebuie construit și racordat până în 2030, iar perimetrele din Marea Neagră trebuie mai întâi concesionate, investigate și autorizate.