Celebrări solemne din Noaptea magică, în bisericile romano-catolice

În bisericile romano-catolice, în 24 decembrie se oficiază Sfânta Liturghie din noaptea Crăciunului și se intonează colinde. În țara noastră, aceste liturighii sunt programate între orele 18:00 și miezul nopții. De exemplu, la Biserica Sacre Coeur din București, începând cu ora 18:00, sunt slujbe în limba română, limba franceză și limba engleză.

La Catedrala Sf. Iosif suntem așteptați începând cu ora 23:00, la slujba concelebrată și prezidată de ÎPS Aurel Percă, arhiepiscop și mitropolit de București. Papa Francisc prezidează Sfânta Liturghie a Nopții de Crăciun în Bazilica San Pietro, începând cu ora 19:30.

La Sfântă Liturghie din noaptea Crăciunului, vom medita Naşterea Cuvântului veşnic al Tatălui. La această meditaţie ne ajută şi Antifona de la această Sfântă Liturghie de noapte, care ne spune: „Când liniştea învăluia totul şi noaptea era la apogeul ei, atunci, cuvântul tău, Doamne, a coborât din ceruri, de pe tronul său regesc” (Înţ 18,14-15).

25 decembrie

Într-un document vechi din anul 354, cronograful atestă la Roma existenţa acestei sărbători în ziua de 25 decembrie, zi care corespunde celebrării păgâne a solstiţiului de iarnă: ”Natalis Solis Invieti”, adică, naşterea din nou a soarelui, care, după noaptea cea mai lungă a anului, se ridică din nou cu vigoare.

Inspirându-se din această sărbătoare, creştinii celebrează în ziua de 25 decembrie naşterea celui care este adevăratul soare, lumina lumii, care răsare în noaptea păgânismului, dând astfel o nouă semnificaţie unei tradiţii străvechi. Această sărbătoare mai coincidea cu „Zilele lui Saturn”, zile când sclavii primeau daruri de la stăpânii lor şi erau invitaţi să stea la masă cu ei, precum cetăţenii liberi. Deşi Isus primeşte daruri de la păstori şi magi, în realitate el face daruri întregii omeniri robite, redându-i libertatea.

Cadourile oferite copiilor în acest timp de Crăciun şi pomii de Crăciun plini de bunătăţi şi lumini simbolizează tocmai bunătăţile şi lumina veşnică dăruite de Isus omenirii, prin naşterea, patima, moartea şi învierea sa.

Crăciunul luminează Paştele. Adică, Crăciunul ni-l arată pe acela care va lua păcatele noastre asupra sa, care va pătimi şi va muri pentru iertarea, libertatea şi fericirea noastră veşnică la masa împărăţiei cereşti.

Ieslea Nașterii Mântuitorului

Naşterea lui Isus este reprezentată în interiorul sau exteriorul bisericilor și catedralelor prin aşa-numitul presepiu: pruncul, Iosif, Maria, păstorii, magii, animalele. Pentru aceasta s-au folosit statui şi diferite materiale.

”Obiceiul îşi are rădăcinile în anul 1223, când sfântul Francisc din Assisi a vorbit cu un prieten din Greccio (Italia) să-i permită să facă, într-o mică peşteră de pe terenul său, o scenă cu naşterea lui Isus, aşa cum a fost la Betleem. Acesta a adus la locul ales un bou, un măgăruş, câteva oiţe şi o ieslişoară în care a aşezat un copilaş din lemn.

În noaptea de Crăciun, sfântul Francisc însoţit de mulţi prieteni şi de săteni au venit la presepiu pentru a sărbători Naşterea lui Isus, prin celebrarea sfintei Liturghii. Cei prezenţi au lăcrimat de bucurie când Francisc citea evanghelia. Acest mod de a sărbători Crăciunul a fost reluat şi în anii următori şi se păstrează şi astăzi”, ne povestește preotul Adrian Blăjuță.

Bradul de Crăciun

Un alt simbol al Crăciunului este bradul care îl reprezintă pe Isus Cristos, cel care este veşnic viu. În acelaşi timp, aminteşte de pomul paradisului, principiul vieţii şi al cunoaşterii. Pomul (bradul) împodobit reprezintă lumea cerească, acea lume nouă, care a început să ia naştere o dată cu venirea lui Isus Cristos, Mesia.

Prima menţionare a bradului de Crăciun o găsim în anul 1419, la Freiburg, Germania. Era un copac împodobit cu produse de patiserie şi fructe pentru copii. În anul 1605, a fost înălţat primul brad de Crăciun într-o piaţă publică din Strasbourg, fiind împodobit cu mere roşii, iar în acelaşi an, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesian împodobeşte primul brad, în felul în care îl împodobim şi astăzi.

Bradul de Crăciun a ajuns în Statele Unite, în anul 1749, odată cu coloniştii germani stabiliţi în Pennsylvania şi cu mercenarii plătiţi să lupte în Războiul de Secesiune, iar în anul 1804, soldaţii din Fort Dearborn au tăiat brazi din pădure cu care şi-au decorat barăcile în timpul sărbătorilor de iarnă, dedicate Naşterii Mântuitorului.

În anul 1841 apare în Anglia primul brad de Crăciun, atunci când prinţul Albert a dăruit un exemplar soţiei sale, celebra regină Victoria. Bradul a fost instalat la castelul Windsor. În vârful bradului era un înger care, ulterior, a fost înlocuit cu o stea, pentru a aminti de steaua are i-a călăuzit pe cei trei magi veniţi de la răsărit să ajungă la ieslea unde era Pruncul Isus.  

În anul 1882, după patentarea becului electric de către Thomas Edison, Eduard Johnson, un prieten al acestuia, în premieră, a împodobit bradul de Crăciun cu beculeţe colorate care au înlocuit lumânările.

La noi, primul brad împodobit la sărbătorile Crăciunului a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după venirea în Principatele Române, în anul 1866.

La Vatican

În fiecare an, în Piața Sfântul Petru sunt amenajate Ieslea și Bradul de Crăciun, provenind din diferite regiuni din Italia sau din alte țări. În acest an, ieslea din Piața “Sfântul Petru” cu ocazia sărbătorii Nașterii Mântuitorului vine din comuna italiană Sutrio, din regiunea Friuli Venezia-Giulia,  o localitate în care se conservă în mod minunat tradițiile meșteșugărești.

De asemenea, anul acesta, Nașterea Domnului amenajată în Aula Paul al VI-lea a Cetății Vatican este oferită de guvernul guatemalez. Ieslea, cu Sfânta Familie și trei îngeri, este realizată manual de artiști populari guatemalezi, care au folosit țesături de mari dimensiuni, predominat de culoare aurie.

Bradul, care strălucește anul acesta în Piața Sfântul Petru,  vine din localitatea Rosello din Italia și decorațiunile sunt realizate de tinerii de la Centrul rezidențial de reabilitare psihiatrică ”La Quadrifoglio”.

„O, brad frumos”

Liturghiile, colindele, Fecioara cu pruncul, păstorii, îngerii şi magii îi invită pe toţi să nu uite că în viaţa în care se naşte Cristos e din nou Crăciunul, e din nou bucurie şi liniște.  Pretutindeni, în aceste zile,  cel mai popular cântec  fredonat în perioada Sărbătorilor Crăciunului este „O, brad frumos” (O, Tannenbaum).

Și să mai amintim că, în zilele Adventului, credincioşii sunt invitați să se pregătească sufleteşte pentru a celebra Nașterea lui Isus: să se spovedească, să se împace cu Dumnezeu şi să ia hotărâri bune pentru viaţa lor. Iar preoţii îi vizitează pe bolnavii aflați acasă sau în spitale pentru a-i pregăti spiritual spre a celebra sărbătoarea Crăciunului.

Să nu pierdem Lumina din cauza luminițelor

Părintele Francisc Doboș, parohul Bisericii Sacre Coeur din București, adresează un mesaj tuturor, indiferent de confesiune. Ne îndeamnă să ne pregătim pentru acestă Noapte magică, pentru a celebra Nașterea lui Isus.

Cum? ”Să auzim auzul vieții celuilalt. Să nu ne credem dumnezei și să nu luăm locul lui Dumnezeu. Dar mai cu seamă să nu pierdem Lumina din cauza luminițelor vremelnice din brazi și vitrine”.