Centrala Tarnița, din nou în prim-plan. Parteneriat româno-francez și negocieri pentru ajutor de stat

Hidroelectrica și gigantul energetic francez EDF au primit undă verde pentru asocierea într-o companie mixtă destinată dezvoltării centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița. Proiectul, estimat la peste un miliard de euro, avansează însă cu o condiție esențială: garantarea unui mecanism de sprijin din partea statului român în faza de operare.

Hidroelectrica și EDF fac pasul spre Tarnița

Acționarii Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, au aprobat asocierea cu Électricité de France (EDF), companie controlată de statul francez, pentru dezvoltarea proiectului CHEAP Tarnița. Decizia a fost luată în adunarea generală a acționarilor, care a dat undă verde înființării unei societăți mixte de tip Joint Venture Company.

Noua entitate va fi deținută în proporții egale, câte 50%, de Hidroelectrica și EDF Power Solutions International, având ca obiectiv dezvoltarea proiectului până la momentul luării deciziei finale de investiție. Totodată, a fost aprobat și Acordul Acționarilor, document care stabilește responsabilitățile, contribuțiile și modul de funcționare al parteneriatului.

Hidroelectrica este controlată majoritar de statul român, prin Ministerul Energiei, care deține aproximativ 80% din capitalul companiei.

08:31, 19.01.2026 • ACTUALITATE

Noua modă corporativă. Cum s-a ajuns ca un director cu mandat la concurentul privat să aibă și postul blocat la stat

08:22, 12.01.2026 • Dezvăluiri

Cum a cheltuit fostul șef de la Hidroelectrica, Karoly Borbely, banii companiei în interes personal

Ajutorul de stat, condiție-cheie pentru implicarea EDF

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, asocierea cu EDF vine la pachet cu o solicitare fermă din partea partenerului francez: garantarea unui ajutor de stat în faza de operare a centralei, după punerea acesteia în funcțiune.

Cererea se sprijină pe cadrul legislativ existent încă din 2014, când în România a fost adoptată o ordonanță de guvern care prevede scheme de sprijin pentru centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu putere instalată mai mare de 15 MW. Proiectul Tarnița a fost gândit încă de la început cu o capacitate de 1.000 MW, ceea ce îl plasează în categoria investițiilor strategice pentru sistemul energetic.

Costuri mari și etape preliminare costisitoare

Estimările privind costul total al investiției depășesc pragul de un miliard de euro, evaluare realizată încă de acum mai bine de 15 ani. În etapa actuală, costurile sunt concentrate pe fazele de pregătire: studiul de prefezabilitate este estimat la aproximativ 400.000 de euro, iar faza de fezabilitate și dezvoltare până la decizia finală de investiție ar urma să ajungă la circa 30 de milioane de euro.

În documentele aprobate de acționari se arată că Hidroelectrica și EDF și-au exprimat interesul comun de a deveni dezvoltatori și co-investitori, într-un context european marcat de cerințe tot mai stricte privind decarbonizarea, flexibilitatea sistemelor energetice și integrarea surselor regenerabile. Centralele cu acumulare prin pompaj sunt văzute drept o soluție-cheie pentru stocarea energiei și echilibrarea rețelelor.

Ce tip de sprijin cer francezii

EDF a solicitat explicit adoptarea unui cadru de reglementare care să permită implementarea unor scheme de venituri de sprijin, precum mecanismele de rezervare de capacitate, contractele pentru diferență (CfD) sau tarifele reglementate de tip feed-in-tariff.

Mecanismele de rezervare de capacitate presupun remunerarea unităților de producție și stocare pentru disponibilitatea de a furniza energie în perioadele de vârf, costurile fiind transferate către consumatori prin facturile de energie. Un astfel de sistem funcționează deja în Polonia, unde capacitățile sunt selectate prin licitații competitive.

Schema CfD este deja utilizată în România pentru proiectele eoliene și fotovoltaice și este analizată inclusiv pentru investițiile nucleare. Acest mecanism garantează investitorilor un nivel stabil al veniturilor, prin compensarea diferenței dintre prețul pieței și un preț de referință prestabilit.

Lecțiile trecutului: ordonanța din 2014 și falimentul Hidro Tarnița

Proiectul Tarnița are un istoric complicat. În 2014, guvernul condus de Victor Ponta a adoptat o ordonanță simplă care sprijinea investițiile în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, la scurt timp după înființarea companiei de proiect Hidro Tarnița SA, controlată integral de stat.

Deși actul normativ a rămas în vigoare și prevede declararea CHEAP-urilor drept lucrări de interes național, facilități privind terenurile și obligația racordării la rețea, compania de proiect a intrat ulterior în faliment, pe fondul eșecului de a atrage investitori privați. Aplicarea efectivă a schemelor de sprijin este condiționată, în continuare, de notificarea și aprobarea ajutorului de stat de către Comisia Europeană.

Studiul vechi, din nou decisiv

Un element central în relansarea proiectului îl reprezintă studiul de fezabilitate realizat în 2008 și actualizat în 2014, aflat în patrimoniul Hidro Tarnița SA, companie intrată în faliment în noiembrie 2023. Documentația include analize tehnice și economice detaliate, fiind solicitată și în cadrul unei licitații pentru realizarea unui nou studiu, licitație care a eșuat în 2024.

Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), acționarul majoritar al Hidro Tarnița SA, a blocat vânzarea studiului, invocând interesul național și intenția de a prelua documentația. Importanța acestui studiu ar putea crește semnificativ dacă un amendament legislativ va permite demararea proiectului fără un nou studiu de fezabilitate, prin simpla actualizare a indicatorilor existenți.

Proiectul Tarnița-Lăpuștești presupune construirea, într-un interval de 5–7 ani, a unei centrale de 1.000 MW, la aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca. Rolul său ar fi echilibrarea sistemului energetic național, într-un context marcat de extinderea producției din surse regenerabile și de posibila intrare în funcțiune a unor noi reactoare nucleare.