Cercetătorii din Galați au constatat că peştele din Dunăre conține metale grele, în special mercur

Cercetările efectuate de specialiștii de la Facultatea de Științe și Ingineria Mediului din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați au relevat că peștele din Dunăre conține metale grele în concentrații care prin consumul îndelungat provoacă afecțiuni grave.

Această constatare a fost anunțată de rectorul Universității „Dunărea de Jos”, prof. univ. dr. ing. Lucian Georgescu, fost ministru al Cercetării, în cadrul unui interviu la DC News.




În cadrul interviului s-a discutat și despre viitoarele cercetători efectuate în bazinul hidrografic al Dunării de specialiștii din Galați cu ajutorul navei „Rexdan”, cea mai mare navă de cercetare de pe apele interioare ale Uniunii Europene, care va acoperi o distanță de 2.000 de kilometri de pe sectorul navigabil al Dunării.

În peștii din Dunăre se găsesc „ingrediente” precum cadmiu, nichel, mercur și arsen 

Potrivit profesorului Lucian Georgescu din cauza poluării masive a apelor Dunării cu substanțe extrem de periculoase s-a ajuns în situația ca peștele din Dunăre să aibă un conținut ridicat din acești poluanți.

Lucian Georgescu
Lucian Georgescu

Dunărea adună din amonte, din multe ţări, toate mizeriile. Când o să putem circula cu nava (Rexdan – n red) şi o să putem face măsurători, atunci o să putem pune pe masă rezultatele şi o să putem determina şi originea poluării. Toată mizeria este pe Dunăre. Apa din Dunăre nu este filtrată deloc.

Peştii trec prin bronhii cantităţi imense de apă, ca să scoată oxigenul, deci tot ce este poluant rămâne în organismul lor. La ora actuală, determinările le-am făcut pe mai mult de 30 de specii de peşti, cea mai mare parte peşti de Dunăre, care sunt şi în crescătorii şi o parte peşti de import.

Cea mai mare concentraţie de metale grele, cadmiu, nichel, mercur, arsen, care este un nemetal dar intră în categoria de poluanţi foarte toxici, acestea se găsesc în fructele de mare şi peşti care sunt pescuiţi fie din Dunăre, fie din Marea Neagră”, a spus profesorul Lucian Georgescu.

Potrivit acestuia, un studiu comparativ a demonstrat că peștii de crescătorie nu au același conținut de compuși chimici periculoși din cauză că filtrarea apei din bazine determină reducerea substanțelor poluante:

Peştii de crescătorie, pentru că apa trece prin nişte sisteme de filtrare inclusiv biologice, la intrarea în crescătorie, apa de acolo este filtrată. Asta duce la reducerea poluanţilor, deci la reducerea cantităţii pe care peştii o reţin”.

Conținutul de mercur este de 10 ori mai mare în organismele celor care mănâncă pește de Dunăre

Cercetătorii din Galați au făcut și un experiment pentru a constata nivelul de mercur din organismele unor persoane în funcție de consumul de pește.

Am început deja să lucrăm şi pe acumularea din ţesutul uman, pe ce putem noi să facem. Noi putem testa acum nivelul de mercur din păr, asta este simplu, se ia o şuviţă, iar acumularea cea mai mare este pe ţesut static.

Am avut 20 de oameni pe care i-am testat, iar dintre aceştia, trei mănâncă numai peşte de o bună bucată de vreme, de la un an la cinci ani. Mercurul din părul celor care mănâncă numai peşte este de zece ori mai mare decât limita normală.

Toţi au mers la clinici, au făcut analize de sânge, pentru că noi testăm doar părul, atât, nu şi lichidele biologice. Aceştia au mai făcut analize, dar nu au testat mercurul. Au făcut analize pe lichide biologice, în laboratoare foarte bune, şi au descoperit că au concentraţii mult peste limita normală”, a mai precizat rectorul Universității „Dunărea de Jos”.

Trebuie să fim foarte atenți la calitatea și proveniența peștelui 

La rândul său, medicul Alexandru Nechifor, profesor la Facultatea de Medicină din Galați, a precizat că trebuie să fim foarte atenți la calitatea și proveniența peștelui pe care îl consumăm, pentru că riscăm afecțiuni grave.

Acumularea metalelor se face în timp, iar dacă acest lucru îl facem din copilărie, vorbim de mai multe afecţiuni. În primul rând copiii nu se mai pot dezvolta normal.

Mercurul, pentru că este cel mai cunoscut, dizolvat în apă, devine un compus care se numeşte metil mercur şi este uşor de trecut din peşte în organismul uman, se acumulează, iar afecţiunile pe care le determină mercurul, dar şi celelalte metale grele, sunt din nefericire, de foarte multe ori, foarte greu de tratat. Aş putea să enumăr de la cancer în mai multe forme, a tubului digestiv, hepatic, pulmonar, la afecţiuni cardiace, afecţiuni neurologice.

Recomandarea nu este una rea în teorie, să consumăm cât mai des peşte şi fructe de mare, dar trebuie să fim foarte atenţi la calitatea acestor produse pentru că peştele, în special cel marin, dar iată că şi cel din râurile pe care le avem în ţară, este contaminat cu aceste metale grele”, a atenționat Alexandru Nechifor.

Proiectul „Rexdan”, finanțat de Uniunea Europeană cu 19 milioane de euro

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați va derula un proiect de cercetare a calității apelor Dunării prin Proiectul „Sistem integrat pentru cercetarea și monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea” (Rexdan), finanțat de Uniunea Europeană prin prin Programul Operațional Competitivitate. Valoarea proiectului este de 91.972.000 lei, adică 19 milioane euro.

Nava Rexdan
Nava Rexdan

În cadrul proiectului este construită nava „Rexdan”, cea mai modernă navă de cercetare de pe apele interioare ale Europei și va fi înființat la Galați un sistem fix de laboratoare complementare cu cele de pe nava de cercetare.

Proiectul va acoperi o arie geografică largă, de 2.000 de km pe partea navigabilă a Dunării cu componente extinse din bazinul hidrografic, care acoperă peste 30% din suprafața Uniunii Europene și domenii de cercetare referitoare la apă, sedimente, sol, aer, biodiversitate, batimetrie, hidromorfologie etc. și acoperind specializări multiple: chimie, biologie, fizică, știința mediului, ecologie, batimetrie, topografie, chimia atmosferei, dezvoltare durabilă etc.

Nava „Rexdan” este construită la Șantierul Naval din Giurgiu. În luna octombrie, a avut loc ceremonia lansării la apă a navei care va dispune de nouă laboratoare moderne în care își vor desfășura activitatea cadre didactice și cercetători din universitatea gălățeană, precum și cercetători internaționali.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole