Certurile politicienilor reintroduc cărbunele în mixul energetic european

Deși se dau declarații sforăitoare că Europa va renunța la cărbune și la toate formele de energie poluantă, primul revine în mixul energetic din cauza penuriei de gaze naturale, și creează scandaluri între statele din regiunea centrală a continentului. De altfel, în Polonia deja au apărut proteste, deși țara se chinuie să treacă la energia curată. Și investitorii europeni şi din alte părţi finanţează infrastructura pentru combustibili fosili şi poluanţi din China. La nivel mondial, liderii democraţiilor bogate au eşuat, încă odată, lamentabil în a stabili o dată când se va renunţa la cărbune.

Europa, văzută de obicei a fi în avanpostul luptei globale împotriva emisiilor, se confruntă cu o penurie de gaze naturale atât de mare, încât aceasta recurge la cărbune pentru a acoperi cererea de electricitate care a revenit acum la nivelurile de dinaintea pandemiei, scrie Bloomberg.

Gradul de utilizare a cărbunelui pe continent a urcat cu 10% până la 15% în acest an după ce o iarnă mai rece şi mai lungă decât în mod normal a golit stocurile. Pe măsură ce economiile se redeschid, iar oamenii revin la muncă, ţări precum Germania, Olanda şi Polonia au recurs la cărbune pentru a ţine luminile aprinse. În același timp, producătorii auto sunt obligați să treacă la producția de mașini electrice, tocmai pentru a domoli gradul de poluare. Dar, mai are rost să spunem că o bună parte din electricitatea care alimentează respectivele mașini e produsă din cărbuni? Sau și mai rău, petrol?

Protestele din Polonia

În Polonia, minerii protestează împotriva planurilor guvernului ţării de reformare a sectorului energiei, reflectând o lipsă de dialog cu privire la politicile de tranziţie în sectorul energiei, notează Deutsche Welle. În aprilie, sindicatele din sector şi guvernul au ajuns la o înţelegere de restructurare a sectorului minier aflat în dificultate, însă angajaţii din sector se plâng că nu au primit răspunsuri la întrebări de bază privind în primul rând protecţia locurilor de muncă.

Protestatarii reproşează de asemenea Germaniei că deschide noi centrale pe cărbune şi noi mine de lignit deşi susţine că renunţă la energia produsă în acest fel.

În Europa centrală, sentimentul anticărbune va genera cu siguranţă conflicte între ţările care continuă să producă combustibilul şi ţările vecine ale acestora. Conflictul diplomatic dintre Polonia şi Cehia având în centru mina de la Turow relevă deja această tendinţă.

Cât despre China, în pofida ţintelor sale foarte ambiţioase privind climatul, ţara îşi dezvoltă în continuare infrastructura de com­bustibili fosili, cu susţinerea unor investitori din întreaga lume, potrivit The Third Pole.

Asia de sud-est este un hotspot în această privinţă, cu 71 GW aflaţi în construcţie sau urmând a fi construiţi în Indonezia, Filipine, Vietnam şi Tailanda. Companiile chineze se numără printre investitorii în aceste noi centrale pe cărbune, dar nu sunt finanţate numai de China, ci de jucători financiari din întreaga lume, inclusiv din Europa. Aparent, banii, chiar nu au miros. De cărbune ars. Sau de petrol…

Iar cărbunele nu va dispărea în viitorul apropiat în condiţiile în care liderii celor mai bogate, mai avansate ţări de pe planetă nu au reuşit să stabilească o dată ţintă privind renunţarea la cărbune în cadrul summitului recent G7.

Sursa foto