Chirițoiu avertizează: mega-stimularea de 9% din PIB nu mai produce creștere — instrumentul cheltuielilor publice e la capăt de drum

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, afirmă că modelul prin care Guvernul încearcă să stimuleze economia prin cheltuieli publice a ajuns la limită.

Deficit bugetar uriaș

În opinia lui, președintelui Consiliului Concurenței, România a intrat în 2024 într-o zonă în care suplimentarea masivă de bani bugetari în economie nu se mai reflectă în PIB, ci produce efecte secundare, precum scumpiri accentuate și creșterea dependenței de importuri.

Chirițoiu a precizat că în ultimul an România a ajuns la un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din UE, în timp ce evoluția economică a rămas aproape plată, în jurul pragului de 1%. El consideră că acest raport demonstrează epuizarea capacității statului de a stimula creșterea prin pompări suplimentare de bani.

Mesajul a fost transmis în cadrul conferinței “Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”, organizată de Consiliul Concurenței și FPSC, în contextul discuțiilor despre investiții, deficit și aplicarea politicilor fiscale în raport cu proiectele publice.

21:26, 17.09.2025 • ECONOMIE

Chirițoiu: Suprareglementarea blochează economia României; „Facem lucrurile mai complicate decât cere UE”

Banii ieșiți pe consum alimentează inflația și creșterea importurilor

Totodată, Chirițoiu avertizează că fondurile publice direcționate spre consum nu generează producție internă suplimentară și, prin urmare, nu creează valoare economică reală. El indică trei efecte principale ale acestei strategii:

• creșterea prețurilor la produsele locale;
• majorarea volumului importurilor;
• adâncirea deficitului de cont curent.

Șeful Consiliului Concurenței spune că banii care nu se transformă în investiții productive se întorc în economie sub forma scumpirilor. În paralel, o parte semnificativă din consum se mută în importuri, ceea ce transmite capital în afara țării și nu contribuie la dezvoltarea industriei locale.

Soluțiile sugerate de mediul de afaceri

Patronatele din construcții pregătesc discuții cu ministrul Finanțelor pentru a propune măsuri care să protejeze investițiile și proiectele aflate în derulare. Printre ideile aduse în discuție se află:

• reducerea taxării muncii;
• ajustarea modului în care se aplică taxa pe cifra de afaceri;
• compensarea datoriilor statului către constructori cu obligațiile fiscale ale acestora;
• acordarea de credite cu dobândă subvenționată parțial.

Aceste măsuri ar avea ca scop menținerea ritmului proiectelor de infrastructură într-un moment în care deficitul bugetar se află sub presiune, iar scenariile de reducere a investițiilor sunt luate în calcul la nivel guvernamental.

Chirițoiu considera că, în mod ideal, statul ar trebui să protejeze investițiile care generează PIB și să reducă în principal cheltuielile destinate consumului.