Postarea declarațiilor de avere aferente anului fiscal 2021 au scos în evidență câteva aspecte extrem de interesante privind remunerația celor din conducerea Serviciului Român de Informații (SRI).
Răducu, cel mai bine remunerat din conducerea SRI
La ora actuală, directorul SRI Eduard Hellving are un prim adjunct și trei adjuncți. Însă, oarecum surprinzător, cel mai bine remunerat dintre cei cinci șefi ai SRI este unul dintre adjuncți.
Generalul maior Răducu Gheorghe Stancu a încasat anul trecut de la SRI suma de 211.516 de lei, adică 17.626 de lei pe lună, ceea ce a reprezentat vreo 3.600 de euro. În schimb, soția acestuia, Laura Răducu, a adus în casă mult mai mulți bani decât adjunctul lui Hellving.
În conturile doamnei Răducu au intrat anul trecut 200.884 de lei de la SRI, plus 46.592 de lei de la UMF Carol Davila București și încă un bonus PFI de 25.368 de lei, adică, în total, 272.884 de lei. Practic, în conturile familiei Răducu au intrat în 2021 484.360 de lei, adică aproape 100.000 de euro.
Hellving, cel mai slab plătit din conducerea SRI
Ceilalți doi adjuncți ai directorului SRI, Bizadea Romeo Cristian și Adrian Ciocîrlan au fost remunerați anul trecut cu 191.781 de lei, 15.981 de lei/lună, și, respectiv, 205.302 de lei, 17.108 lei/lună. Dar, adevăratul șef al SRI, prim adjunctul lui Hellving, generalul locotenent Răzvan Ionescu a încasat în 2021 suma de 197.780 de lei, adică 16.481 de lei pe lună.
În schimb, conform declarației de avere, Eduard Hellving a fost remunerat anul trecut ca director al SRI cu suma de 172.404 de lei, ceea ce a însemnat 14.367 de lei pe lună, adică circa 3.000 de euro. Practic, dintre cei cinci șefi ai SRI, directorul Eduard Hellving are remunerația cea mai mică, deși ocupă cea mai înaltă funcție în SRI.
.){kind=link}
Suspecții Pentagonului: rușii din Transnistria au distrus MQ-9 Reaper-ul său peste România
https://svpressa.ru/war21/article/340336/
Motivul principal: conform experților occidentali, de aproximativ trei luni încoace, în România se înregistrează sistematic anomalii grave în funcționarea sistemului global de poziționare. Atât Washingtonul, cât și Bucureștiul presupun că aceasta este opera rușilor. Mai mult, de la locul prăbușirii MQ-9 Reaper până la granița româno-ucraineană sunt doar aproximativ 120 de kilometri.