Cine poate conduce Înalta Curte? USR vrea reguli mai dure pentru funcțiile de top în justiție

Uniunea Salvați România (USR) a depus în Parlament o propunere legislativă care urmărește modificarea criteriilor de accedere în funcțiile de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Principalul obiectiv al inițiativei este creșterea de la doi la cinci ani a vechimii minime necesare pentru ca un judecător al instanței supreme să poată candida la funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție.

Argumentul principal: lipsa de coerență între instanțe

Potrivit inițiatorilor, actualul cadru legal permite unui judecător cu doar doi ani de activitate la ÎCCJ să candideze la una dintre cele mai importante funcții de conducere din sistemul judiciar, în timp ce, pentru a conduce o instanță inferioară, precum o judecătorie, legea cere o vechime de cel puțin cinci ani în funcția de judecător.

USR consideră că această diferență de reglementare este lipsită de logică și de coerență, cu atât mai mult cu cât președintele ÎCCJ are un rol esențial în asigurarea unității de jurisprudență, în coordonarea activității administrative a instanței și în reprezentarea autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Modificarea propusă

Proiectul prevede modificarea articolului 142, alineatul (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, pentru a fi numiți în funcții de conducere la Înalta Curte, judecătorii trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în cadrul acestei instanțe și să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, cu excepția cazurilor în care sancțiunea a fost radiată.

Noua formulare propusă este următoarea: „Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 5 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.”

07:19, 24.03.2025 • ACTUALITATE

Preşedintele interimar, prezent la bilanţul instanţei supreme pe 2024. Care este principalul factor de risc al ICCJ

Rațiunea schimbării: consolidarea profesionalismului

Inițiatorii subliniază că funcțiile de conducere din cadrul ÎCCJ implică o cunoaștere profundă a jurisprudenței și a mecanismelor administrative ale instanței supreme. O perioadă mai extinsă de activitate la această instanță ar asigura, în opinia lor, o selecție mai riguroasă și o mai bună pregătire pentru exercitarea acestor funcții de maximă responsabilitate.

USR invocă și nevoia de întărire a încrederii publice în sistemul judiciar, prin criterii clare și ridicate pentru ocuparea celor mai importante poziții de conducere, în contextul în care Înalta Curte are un rol-cheie în protejarea statului de drept.