Ciolacu dă de pământ cu instituţiile publice, dar Justiţia, Curtea de Conturi şi Autoritatea de Audit scapă

Ameninţat cu suspendarea finanţării europene, Guvernul Ciolacu a anunţat implementarea unor măsuri fiscal-bugetare draconice în domeniul cheltuielilor publice cu finanțare asigurată din bugetul consolidat al statului.

Datele economice arată că, până la 31 iulie, România a înregistrat un deficit bugetar de 37 mld. lei (2,32% din PIB), deşi angajamentul luat în faţa Comisiei Europeane a fost de 4,4% din PIB pentru întreg anul în curs. Prognozele elaborate până la finele lui 2024 arată dezastruos dacă nu se fac reforme dure: deficitul bugetar va ajunge la 6,84% din PIB (109,44 mld. lei), fapt ce va avea consecințe nefaste la nivel economic, precum suspendarea fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune (46 mld. euro) sau prin PNRR (29,33 mld. euro).

Ordonanța „austerității”, aflată în dezbatere publicã, a stârnit ample controverse în rândul bugetarilor, ţinând cont de faptul că peste 200.000 de posturi finanţate de stat vor dispărea până la finele anului, dacă nu vor fi prevăzute alte termene speciale pentru diferite categorii de măsuri specifice aprobate. Măsurile nu vizează doar instituţiile publice locale, ci şi entităţile economice naţionale sau locale cu capital majoritar sau integral de stat.

Dispar 20% din funcțiile de demnitate publică şi 50% din consilieri

Una dintre măsuri vizează reducerea cu 20% a numărului funcțiilor de demnitate publică efectiv ocupate la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora. În paralel, până cel târziu la 1 octombrie 2023, va fi redus cu 50% şi numărul posturilor de consilieri efectiv ocupate în cabinetele şefilor instituţiilor de stat centrale sau locale. Totuşi vor exista unele excepţii: unități de învățământ superior și preuniversitar de stat, unități sanitare de interes public, serviciile publice de apărare națională, ordine publică, externe, securitate națională, poliție locală, servicii de pază și protecție, servicii pentru situații de urgență de interes național și local, structuri implicate în implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Astfel, numărul de posturi vacante se vor reduce, de fapt, doar cu minim 30%.

Justiţia, Curtea de Conturi şi Autoritatea de Audit sunt… excepții

Vor exista și alte excepţii: posturi temporar-vacante, cele în procedură de concurs, posturile unice existente în instituțiile și autoritățile publice și alte entități publice din domeniul justiției, care au un rol semnificativ și contribuie major la realizarea statului de drept, sau personalul încadrat în cadrul Curții de Conturi a României și a Autorității de Audit.

Posturile vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii, anulate, nu se vor mai putea reînființa. Posturile nou înființate în cadrul structurilor organizatorice se pot înființa începând cu 1 iulie 2024, doar pentru cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în Guvernul României sau, după caz, la nivel local, numai cu aprobarea autorităților publice locale/județene.