Clasarea nu mai e definitivă: CCR confirmă că procurorii pot redeschide dosarele în condiții legale

Curtea Constituțională a României (CCR) a pronunțat Decizia nr. 191, prin care a respins excepția de neconstituționalitate formulată de Daniel Tămaș în Dosarul nr. 1.457/96/2019 al Tribunalului Neamț — Secția penală. Excepția viza dispozițiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care stabilesc competența procurorului ierarhic superior de a infirma soluțiile de clasare dispuse de subordonați, atunci când acestea sunt considerate nelegale sau netemeinice.

Motivele excepției

În cazul concret, Daniel Tămaș a contestat decizia de clasare a unor infracțiuni și redeschiderea urmăririi penale de către procurorul ierarhic superior. Acesta a susținut că procedura i-a înrăutățit situația juridică și că prevederile legale criticate ar încălca dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și principiul non reformatio in pejus (interdicția de a agrava situația unui inculpat prin propria cale de atac).

Autorul excepției a invocat și prevederi constituționale precum art. 21 (accesul la justiție), art. 24 (dreptul la apărare), art. 124 (înfăptuirea justiției) și art. 126 (instanțele judecătorești).

Tribunalul Neamț, în motivarea sesizării CCR, a considerat excepția neîntemeiată, invocând precedentul Deciziei nr. 175/2018, potrivit căreia principiul controlului ierarhic al procurorilor este legal și constituțional.

10:29 • Justitie

Legea devine clară: decizie istorică pentru infractorii cu antecedente

10:01 • Justitie

Justiția captivă: cum blochează birocrația și CCR reformele penale și fiscale

Analiza Curții Constituționale

CCR a reconfirmat că dispozițiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 sunt constituționale și se înscriu în principiile fundamentale care guvernează activitatea procurorilor:

1. Principiul legalității – procurorii trebuie să acționeze conform legii.

2. Principiul imparțialității – activitatea procurorilor și a judecătorilor trebuie să fie obiectivă, echilibrată, fără favorizarea părților.

3. Controlul ierarhic – procurorii superiori pot verifica și corecta actele subordonaților pentru a asigura respectarea legii și protecția intereselor societății.

Decizia CCR precizează că redeschiderea urmăririi penale este reglementată clar de Codul de procedură penală (art. 335), în condiții determinate și controlate, și nu poate fi dispusă arbitrar. În plus, judecătorul de cameră preliminară confirmă legalitatea și temeinicia ordonanței de redeschidere, ceea ce garantează protecția drepturilor cetățenilor.

Curtea a mai subliniat că, din perspectiva principiului prescripției răspunderii penale, redeschiderea urmăririi penale nu creează incertitudine pentru cetățeni, deoarece actele pot fi efectuate doar în limitele termenelor legale de prescripție.

De ce decizia CCR ne afectează pe toți

1. Protecția drepturilor cetățenilor – Decizia reafirmă că redeschiderea urmăririi penale trebuie să respecte reguli clare și control judiciar, protejând astfel dreptul la un proces echitabil și la apărare.

2. Transparență și responsabilitate în Justiție – Publicul are interes să știe că procurorii nu pot acționa arbitrar, iar orice decizie de redeschidere a urmăririi penale este verificată de instanță.

3. Siguranța juridică – Stabilirea clară a competenței procurorului ierarhic superior asigură predictibilitate și evită abuzurile.

4. Aflarea adevărului și combaterea impunității – Decizia susține capacitatea statului de a trage la răspundere persoanele care săvârșesc infracțiuni, în limitele termenelor legale, fără a încălca principiile constituționale.

Astfel, această decizie nu se referă doar la un caz individual, ci la modul în care funcționează întreg sistemul de urmărire penală din România și la echilibrul între protecția cetățenilor și eficiența statului în combaterea infracțiunilor.