Comerțul exterior al României: deficitul scade, problema rămâne

Deficitul comercial al României pare, la final de 2025, să dea semne de oboseală. Nu dispare, nu se prăbușește, ci se retrage ușor, ca o febră care scade înainte ca boala să fie tratată. După 11 luni, diferența dintre exporturi și importuri este cu doar 1% mai mică decât anul trecut. Suficient cât să fie raportată ca progres. Insuficient cât să fie considerată o schimbare reală.

Datele oficiale privind comerțul internațional cu bunuri, transmise de Institutul Național de Statistică, arată o economie care se ajustează, dar nu se transformă.

Noiembrie 2025: deficit mare, pe fond de frână economică

În luna noiembrie 2025, România a exportat bunuri în valoare de 8,37 miliarde euro și a importat de 10,63 miliarde euro. Deficitul lunar: 2,26 miliarde euro.

La prima vedere, o veste mai puțin proastă decât în anii precedenți. La o analiză mai atentă, explicația este mai degrabă îngrijorătoare: exporturile au stagnat (-0,1%), iar importurile au scăzut cu 5,3%. Deficitul nu se reduce pentru că economia exportă mai mult și mai bine, ci pentru că importă mai puțin.

13:25, 28.12.2025 • ECONOMIE

Pariul de un trilion: Planul Berlinului care decide viitorul economiei europene și al României

13:11, 21.12.2025 • ECONOMIE

Sondaj: Investitorii români privesc cu neîncredere economia, dar devin mai siguri pe acțiunile lor

Această dinamică sugerează o temperare a cererii interne sau o încetinire a activității economice, nu o creștere de competitivitate externă.

După 11 luni: cifre mari, diferențe mici

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2025, exporturile României au ajuns la 89,42 miliarde euro, iar importurile la 119,19 miliarde euro. Deficitul comercial se ridică la 29,77 miliarde euro – cu doar 299,6 milioane euro mai mic decât în perioada similară din 2024.

Exporturile au crescut cu 3,9%, importurile cu 2,6%. Diferența este prea mică pentru a schimba arhitectura dezechilibrului extern. România continuă să consume mai mult din exterior decât reușește să vândă, iar această realitate nu mai poate fi pusă exclusiv pe seama unor șocuri conjuncturale.

Economia legată de UE: siguranță și risc în același timp

Peste 70% din comerțul exterior al României se desfășoară în interiorul Uniunii Europene. Exporturile către UE27 reprezintă 71,7% din total, iar importurile 72,3%.

Această integrare profundă oferă stabilitate și predictibilitate, dar creează și o dependență structurală. Orice încetinire economică în zona euro se reflectă rapid în comenzile, producția și exporturile românești. Comerțul extra-UE rămâne marginal și insuficient pentru a amortiza eventuale șocuri externe.

Motoarele exportului sunt puternice, dar cu valoare adăugată mică

Mașinile și echipamentele de transport domină exporturile României, cu 46,5% din total și o valoare de peste 41,6 miliarde euro. Creșterea este solidă (+3,1%), dar modelul rămâne cunoscut: integrare în lanțuri industriale externe, dependență de deciziile marilor producători și valoare adăugată limitată pe plan local.

În același timp, alte segmente industriale tradiționale stagnează sau scad, semnalând dificultăți de adaptare și lipsa investițiilor în tehnologizare.

Importurile care apasă balanța: chimia și energia

Deficitul comercial este alimentat constant de două slăbiciuni cronice ale economiei românești:

• produsele chimice, cu importuri de peste 17,2 miliarde euro,
• combustibilii, cu aproape 9,5 miliarde euro.

România continuă să fie dependentă de importuri în sectoare strategice, în ciuda resurselor interne și a potențialului industrial. Fără relansarea industriei chimice și fără o strategie energetică coerentă, deficitul rămâne structural, nu accidental.

Agricultura: exportăm brut, importăm scump

Exporturile de alimente și animale vii au crescut puternic (+12,3%), dar importurile din aceeași categorie depășesc 10,4 miliarde euro. România vinde materii prime și cumpără produse procesate.

Este unul dintre cele mai clare exemple de pierdere de valoare adăugată și una dintre explicațiile persistente ale deficitului comercial, indiferent de recoltele bune sau de creșterea exporturilor agricole.

Deficitul scade, dar economia nu se vindecă

După 11 luni din 2025, comerțul exterior al României oferă o iluzie de echilibrare. Deficitul se reduce marginal, însă mecanismele care l-au creat rămân intacte. Corecția vine mai degrabă din frânarea importurilor decât dintr-o transformare a modelului economic.

Fără industrializare reală, fără procesare internă, fără diversificarea piețelor externe și fără politici industriale consecvente, deficitul comercial va continua să fie o constantă a economiei românești.

Nu este o problemă de cifre. Este o problemă de structură.