Comisia Europeană pune pe pauză procedura de deficit excesiv pentru România. Ce motiv are

Comisia Europeană a decis să suspende temporar procedura privind deficitul excesiv în cazul României, măsură care elimină, pentru moment, riscul unei posibile blocări a fondurilor europene. Decizia a fost inclusă în pachetul de toamnă al Semestrului European, prezentat marți la Bruxelles, și marchează o ajustare strategică a evaluării capacității României de a-și corecta deviațiile bugetare în contextul economic actual.

Executivul comunitar a subliniat că, deși România continuă să înregistreze un deficit bugetar ridicat, presiunile externe, ritmul moderat de creștere economică și schimbările politice recente justifică o perioadă suplimentară de monitorizare fără aplicarea unor măsuri suplimentare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat că statele membre trebuie sprijinite în momentele de volatilitate financiară, atât timp cât acestea demonstrează un efort credibil de ajustare, arată Antena 3 CNN.

Ce înseamnă suspendarea procedurii pentru finanțele României

Măsura anunțată nu rezolvă problema deficitului, dar oferă autorităților române un interval limitat de manevră pentru a continua corecțiile bugetare fără presiunea unei sancțiuni imediate. În termeni practici, suspendarea temporară înseamnă că România nu riscă, în următoarele luni, declanșarea unor proceduri suplimentare care ar putea afecta absorția fondurilor europene sau încrederea investitorilor.

Comisia a evaluat, în ultimele luni, ritmul de implementare a măsurilor fiscale anunțate de Guvern, impactul acestora asupra veniturilor la buget, precum și perspectiva de consolidare pe termen mediu. Bruxelles-ul a remarcat o tendință de echilibrare, chiar dacă lentă, în raportările fiscale, dar a subliniat că deficitul rămâne peste pragurile stabilite de regulile europene.

11:52, 08.09.2025 • POLITICĂ

Tensiuni la Bruxelles: Ursula von der Leyen chemată în instanță de Gheorghe Piperea

În paralel, experții europeni au urmărit și calendarul măsurilor legislative adoptate în România, inclusiv modificările fiscale intrate în vigoare în acest an, considerând că efectele lor complete vor deveni vizibile abia pe parcursul anului viitor. În acest context, Comisia a optat pentru o abordare graduală, evitând sancțiunile care ar putea destabiliza suplimentar situația bugetară.

De ce nu sunt afectate fondurile europene

Suspendarea procedurii de deficit excesiv se traduce prin menținerea fluxurilor de finanțare nerestricționate pentru România. Comisia Europeană a transmis că nu există motive pentru aplicarea unei penalizări care să vizeze programele finanțate din bugetul Uniunii sau instrumentele speciale, precum Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Decizia vine într-o perioadă în care România se află în plin proces de raportare și actualizare a jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în faza de pregătire a următoarelor cereri de plată. Bruxelles-ul dorește să evite o suprapunere a presiunilor administrative și fiscale care ar putea încetini ritmul proiectelor aflate în derulare.

Comisia a precizat că fondurile europene nu reprezintă doar un mecanism de sprijin financiar, ci și un instrument pentru stabilitatea economică a statelor membre. Prin urmare, suspendarea temporară a procedurii reflectă o abordare care privilegiază continuitatea investițiilor și evitarea creării unor blocaje inutile.

Următorii pași în relația dintre București și Bruxelles

Comisia a solicitat autorităților române să intensifice eforturile de consolidare, indicând că o ajustare credibilă este esențială pentru a evita reactivarea procedurii de deficit excesiv.

În lunile ce urmează, Bruxelles-ul așteaptă actualizări privind strategia fiscal-bugetară, precum și analiza impactului măsurilor adoptate în ultima perioadă. În funcție de aceste elemente, Comisia va decide dacă suspendarea rămâne în vigoare sau dacă este necesară revenirea la etapele formale ale procedurii.

Suspendarea temporară nu înseamnă încheierea procedurii, dar oferă un interval esențial în care autoritățile pot demonstra, prin rezultate concrete, că deficitul poate fi readus pe o traiectorie sustenabilă.