Controverse legate de președintele Nicușor Dan. Moral sau legal: 3,6 milioane de lei, posibile venituri personale din fonduri publice

Președintele Nicușor Dan se află în centrul unei dezbateri privind moralitatea utilizării fondurilor obținute în campania electorală. Conform legislației în vigoare, o sumă de 3,6 milioane de lei, provenită din donații individuale, ar putea fi decontată de la bugetul de stat și ajunge astfel în patrimoniul personal al lui Dan, în lipsa unei renunțări explicite din partea acestuia, arată avocatul Adrian Toni Neacșu.

Cum funcționează sistemul de decontare a cheltuielilor de campanie

Conform Legii 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, candidații pot solicita rambursarea cheltuielilor electorale de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) într-un termen de maximum 90 de zile de la încheierea scrutinului.

În cazul lui Nicușor Dan, suma totală solicitată pentru rambursare este de 60,8 milioane de lei, din care 57,3 milioane provin din împrumuturi, iar 3,6 milioane din donații primite în timpul campaniei.

Sistemul actual presupune că banii cheltuiți în mod justificat de candidați sunt returnați de stat, iar aceștia își achită obligațiile financiare către creditori. Problema semnalată de avocatul Neacșu apare în cazul donațiilor: odată decontate de la buget, aceste sume nu pot fi restituite donatorilor, iar în lipsa unei renunțări formale, rămân în posesia candidatului.

Legal, dar etic?

Avocatul Adrian Toni Neacșu afirmă că actualul cadru legal nu prevede măsuri pentru a preveni astfel de situații, ceea ce permite ca fondurile donate pentru susținerea unei campanii să fie transformate în câștig personal, fără ca donatorii să aibă vreo posibilitate de recuperare.

10:38, 05.07.2025 • ACTUALITATE

Nicușor Dan și-a mai încălcat o promisiune din campanie

09:56, 03.07.2025 • POLITICĂ

Liviu Dragnea, acuzaţii la adresa actualei puteri: „Nu am văzut nicio măsură economică. Doar anunțuri de tăieri de venituri și concedii, de măriri de taxe și impozite”

„Legea nu a anticipat situații ca aceea a lui Nicușor Dan, cu sume mari venite din donații. Deși este perfect legal, moralitatea acestei practici este profund discutabilă”, a declarat Neacșu. El subliniază că președintele avea posibilitatea să solicite doar rambursarea împrumuturilor, nu și a donațiilor, însă a ales varianta prin care întreaga sumă este returnată.

Precedente și implicații

Nu este însă prima dată când Nicușor Dan beneficiază de astfel de sume. În trecut, în calitate de candidat la Primăria Capitalei, a mai beneficiat de rambursări din fonduri publice în condiții similare, însă la valori mult mai reduse. Scara actuală a rambursărilor, spun specialiștii, este fără precedent și deschide discuția despre reformarea legislației electorale.

De asemenea, avocatul Neacșu a comparat situația președintelui cu apelul recent al premierului Ilie Bolojan către judecătorii Curții Constituționale, solicitându-le să renunțe la „beneficiile materiale excesive” la final de mandat. În opinia lui Neacșu, aceeași responsabilitate morală ar trebui să o aibă și Nicușor Dan în acest context, conform inPolitics.

Un vid legislativ cu potențial exploziv

În prezent, legislația electorală prevede obligații de transparență pentru donațiile care depășesc echivalentul a 10 salarii minime brute și pentru împrumuturile care depășesc 100 de salarii minime. Totuși, nu există reglementări care să stabilească ce se întâmplă cu donațiile rambursate din fonduri publice sau cum ar putea fi ele returnate către donatori.

Astfel, în lipsa unui mecanism clar, suma de 3,6 milioane de lei ar putea intra direct în patrimoniul președintelui, fără obligații de raportare sau restituire, generând o potențială controversă publică privind utilizarea banilor contribuabililor în scopuri personale.

Totuși, există și reversul medaliei. În cazul în care AEP nu ar rambursa toți banii din cerere, cum s-a mai întâmplat în trecut, în cazul unor partide, Nicușor Dan ar putea să iasă din alegeri nu bogat, ci falit, vulnerabilitate financiară fiind consfințită de legislația română ca o problemă de stat serioasă.

Până la acest moment, Administrația Prezidențială nu a oferit un punct de vedere oficial asupra acuzațiilor.