Corveta turcească, submarinul francez și fregatele de modă veche: Cum bate pasul pe loc înzestrarea navală a României

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, dezvăluie într-un document oficial imaginea complexă, dar lipsită de coerență, a programelor de înzestrare navală ale României. Răspunsul, transmis în urma unei interpelări formulate de liderul AUR, George Simion, evidențiază o strategie clară pe hârtie, dar blocată în realitate de aprobări politice, dependență de parteneri internaționali și incertitudini din zona industrială.

Corveta turcească și transferul de tehnologie în România

În ceea ce privește dotarea Forțelor Navale Române (FNR) cu o navă de tip corvetă ușoară, ministrul Angel Tîlvăr a confirmat că această propunere a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Cu toate acestea, inițierea procedurii de atribuire este condiționată de aprobarea Parlamentului, conform legislației în vigoare.

Conform unui acord preliminar cu Republica Turcia, România ar urma să primească o corvetă din excedentul forțelor navale turce, cu mentenanța asigurată pe întreg ciclul de viață într-un șantier naval românesc desemnat de Guvern. Se urmărește, totodată, transferul de tehnologie, pregătirea personalului român și dezvoltarea unui centru național de mentenanță navală.

Deși integrarea rachetei Naval Strike Missile (NSM) este în discuții, nu a fost selectat încă un sistem de management al luptei (Combat Management System – CMS). Producătorii NSM au confirmat disponibilitatea de a furniza toate informațiile necesare integrării instalațiilor de lansare și sunt în contact cu partea turcă pentru integrarea cu CMS-ul navei oferite.

Alte opțiuni externe: pista Pakistanului, neconcretizată

Reprezentanții FNR au purtat discuții cu Forțele Navale din Pakistan privind o posibilă achiziție din excedentul acestora, însă ministrul a subliniat că nu a fost inițiată vreo procedură oficială în acest sens. Nava în cauză, construită la Șantierul Naval Damen Galați, nu influențează programul de achiziție al navelor de patrulare offshore (Offshore Patrol Vessel – OPV), ale cărui documente de fundamentare sunt deja finalizate.

Programe de modernizare în curs pentru fregate și nave purtătoare de rachete

Pentru fregatele de tip T22R, Ministerul Apărării a implementat mai multe etape ale programului de modernizare, inclusiv înlocuirea turbinelor de marș, instalarea de sonar tractat, sisteme COMINT, ELINT, LINK 16 și modernizarea capabilităților de luptă antisubmarin. Proiectele sunt finanțate atât din bugetul național, cât și din fonduri externe (Foreign Military Financing – FMF).

Sunt în curs și reparații capitale, în paralel cu programe pentru dotarea fregatelor cu sisteme moderne antiaeriene și navă-navă, precum și echipamente UAS (Unmanned Aircraft System), unul dintre acestea urmând să fie livrat până la sfârșitul anului.

În ceea ce privește navele purtătoare de rachete din clasa TARANTUL, proiectele includ modernizarea propulsiei (realizată de Institutul COMOTI), dotarea cu sisteme NSM – primul fiind contractat pentru livrare în 2025 –, precum și andocări, modernizarea sistemelor de comunicații și îmbunătățirea condițiilor de trai la bord.

Perspective europene: programul European Patrol Corvette

În lipsa unui contract semnat pentru cele patru corvete multifuncționale dintr-un program anterior, România a aderat la inițiativa europeană European Patrol Corvette, alături de Franța, Italia, Spania și Grecia. Proiectul presupune dezvoltarea a două platforme navale diferite, cu sisteme de propulsie și armament de ultimă generație. Construcția primei nave este preconizată pentru anul 2030.

Submarinul Scorpène: aprobare politică, dar fără contract

Cât privește achiziția unui submarin de tip Scorpène, ministrul Tîlvăr a precizat că proiectul a primit deja aprobarea Parlamentului României. În prezent, se află în curs de elaborare un proiect de lege care să reglementeze achiziția propriu-zisă, dar nu a fost semnat niciun contract.

Direcție clară, execuție lentă

Răspunsurile oficiale arată o strategie coerentă de modernizare a Forțelor Navale, dar implementarea ei se desfășoară într-un ritm lent și este dependentă de multiple aprobări, parteneriate și finanțări externe. Cu toate acestea, aderarea la proiecte europene și colaborările bilaterale semnalează o intenție de profesionalizare și interoperabilitate în contextul noilor provocări de securitate din regiunea Mării Negre.