Crește forța de muncă a migrației către Europa de Est, însă România încă pierde cetățeni

În România, numărul imigranților nu se compară încă cu cel al românilor care decid să părăsească țara.

În luna iunie, doar Polonia și Ungaria au votat împotriva reformei privind azilul în cadrul Consiliului UE. Deși aceste țări au o retorică anti-imigrație, ele angajează mulți muncitori din state non-UE. În schimb, România adoptă o retorică mai echilibrată, dar se confruntă cu o situație precară în ceea ce privește migrația.

În Europa Centrală și de Est, au avut loc schimbări notabile, iar majoritatea statelor membre ale UE din această regiune, care erau cândva țări comuniste, au avansat rapid de la statutul de piață în curs de dezvoltare la cel de piață dezvoltată în ultimii 19 ani de la aderarea la UE. Această evoluție a adus atât investiții serioase, cât și provocări similare celor din economiile occidentale, cum ar fi îmbătrânirea populației, lipsa forței de muncă, creșterea rapidă a salariilor și necesitatea imigrației forței de muncă. Sectoarele economice cele mai afectate de nevoi sunt industria, medicina, transporturile și IT-ul.

Schimbările demografice fac probleme

Demografia reprezintă o problemă majoră în această regiune, întrucât nevoia de forță de muncă este rezultatul schimbărilor demografice, în special al îmbătrânirii populației și al emigrării, combinat cu o creștere economică semnificativă. Multe țări din regiune au înregistrat o scădere a populației în ultimii 15 ani, iar estimările indică o scădere de aproximativ 30% a populației apte de muncă (între 20 și 64 de ani) în țările din Europa Centrală și de Est până în 2050. Această situație a dus la o creștere a ratei de dependență, adică raportul dintre numărul de persoane care nu sunt apte de muncă și numărul de persoane apte de muncă.

Care sunt soluțiile?

Ca urmare a acestor schimbări demografice și economice, este necesară atragerea de forță de muncă străină pentru a acoperi deficitul de angajați în sectoarele menționate anterior. Potrivit experților, tranzițiile către o economie verde și digitală creează noi oportunități de angajare, dar cer și competențe specifice, care nu sunt întotdeauna disponibile în cantități suficiente pe piața internă. Unele țări din Europa Centrală și de Est se confruntă și cu lipsa anumitor experți din cauza emigrării acestora către alte state.

Un exemplu este Slovenia, care a avut cea mai mare cifră de migrație netă din țările din Europa Centrală și de Est în 2021, câștigând 4.568 de persoane. În schimb, România a avut cel mai mic bilanț, cu o pierdere de 12.724 de cetățeni. Cu toate acestea, situația s-a schimbat în urma invaziei Rusiei în Ucraina, care a determinat o creștere semnificativă a numărului de refugiați ucraineni, inclusiv în Polonia, care găzduiește acum aproximativ un milion de refugiați din Ucraina, potrivit g4media.ro