Crin Antonescu critică dur pensionările timpurii ale magistraților: „Un gest imoral”

Crin Antonescu, candidatul Coaliției PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din mai 2025, a lansat marți un atac ferm la adresa magistraților care aleg să se pensioneze la vârste extrem de fragede, calificând acest fenomen drept „un gest imoral”.

Crin Antonescu, despre CSM: „Sar ca arşi atunci când vine vorba de ei şi de banii lor“

Declarația sa vine în contextul dezbaterilor intense privind reforma sistemului de pensii speciale, în special în ceea ce privește magistrații.

„Să ţii cu dinţii să ieşi la pensie la 48 de ani, ca magistrat, este un gest imoral”, a scris Antonescu într-o postare pe Facebook, exprimându-și nemulțumirea față de ceea ce el consideră a fi o practică abuzivă care contribuie la criza cronică de personal din justiție.

El a subliniat că pensionările premature afectează direct accesul cetățenilor la justiție, românii fiind nevoiți să aștepte ani întregi pentru soluționarea dosarelor.

22:01, 29.04.2025 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu pune concluziile: „Crin Antonescu, ultima șansă a românilor de a avea un viitor în România” (Video)

13:34, 29.04.2025 • POLITICĂ

Crin Antonescu: „Nu mai dați târcoale PNL-ului” – replică acidă pentru Nicușor Dan în dezbaterea prezidențială

Candidatul Coaliției a criticat dur și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), acuzându-l de lipsă de reacție în fața problemelor reale cu care se confruntă cetățenii în sistemul de justiție.

„Nu am văzut CSM să reacţioneze atunci când românii sunt umiliţi prin tribunale sau când se comit abuzuri în justiţie. În schimb, sar ca arşi atunci când vine vorba de ei şi de banii lor”, a declarat Antonescu.

Deși afirmă că are un respect profund pentru magistrați și recunoaște rolul esențial al justiției într-un stat democratic, fostul lider liberal susține că nu poate fi de acord cu ceea ce numește „pierderi constante pentru statul român” din cauza acestor pensii speciale.

În acest context, Antonescu promite modificări semnificative ale sistemului de pensii speciale, angajându-se că va merge „până la capăt” pentru a reforma acest domeniu. În sprijinul acestor declarații, Coaliția de guvernare a depus deja în Parlament un nou proiect de lege privind pensiile magistraților.

Deși proiectul a primit aviz favorabil marți după-amiază în Comisia pentru Muncă a Camerei Deputaților, adevăratul test urmează să aibă loc în plenul Camerei, acolo unde tensiunile politice ating deja cote înalte. Critici acerbe vin din partea Opoziției, care acuză că textul legii ar fi fost redactat cu intenția de a fi respins de Curtea Constituțională. Potrivit surselor citate de Realitatea Plus, dar și unor membri ai Opoziției, există suspiciuni că proiectul ar include elemente neconstituționale în mod deliberat, pentru a permite o respingere „convenabilă” de către CCR. Astfel, guvernanții ar putea mima o reformă cerută de Bruxelles, fără să o pună efectiv în practică.

Un punct de maximă controversă este cel referitor la vârsta de pensionare. Conform actualei forme a proiectului, începând cu 2026, magistrații, personalul juridic de specialitate, dar și judecătorii CCR sau cei de la Înalta Curte vor putea beneficia de pensii speciale doar dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani și au împlinit vârsta de 48 de ani. Vârsta minimă de pensionare va fi crescută progresiv până la 65 de ani, însă acest prag ar urma să fie atins abia în anul 2045.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a declarat profund nemulțumit de propunere, avertizând că aplicarea noilor reguli ar putea destabiliza și mai mult sistemul judiciar, deja afectat de un grav deficit de personal. Potrivit reprezentanților CSM, astfel de modificări pot avea efecte dezastruoase asupra funcționării instanțelor și parchetelor din întreaga țară.

Pe de altă parte, reforma pensiilor speciale nu este doar o necesitate internă, ci și o condiție impusă de Uniunea Europeană pentru acordarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fără o lege clară și aplicabilă, România riscă să piardă tranșa a treia de finanțare, ceea ce ar însemna o frână semnificativă în modernizarea infrastructurii și serviciilor publice.