Criză de migranți la Ceuta. Spania ridică un baraj maritim după ce 67 de persoane au murit la frontiera cu Marocul

Spania a instalat sâmbătă un baraj plutitor de 500 de metri pe frontiera maritimă dintre enclava sa nord-africană Ceuta și Maroc, după ce zeci de mii de migranți au trecut granița în doar două zile. Bilanțul victimelor a urcat la cel puțin 67 de morți, unii înecați, alții striviți în îmbulzeala de la digul care susține gardul de frontieră.

Un val de 60.000 de migranți la poarta Europei

Ceuta este, alături de Melilla, singura frontieră terestră a Uniunii Europene cu Africa, un oraș spaniol așezat pe Strâmtoarea Gibraltar, aflat în posesia Spaniei din 1580. În doar 48 de ore, între joi și vineri, între 50.000 și 60.000 de migranți au forțat trecerea prin mare și pe uscat, unii înotând circa cinci kilometri din orașul marocan Fnideq, alții cățărându-se peste gardul de frontieră.

Cifra este uriașă raportată la dimensiunea enclavei: numărul celor care au intrat depășește jumătate din populația orașului. Centrele de primire au fost depășite imediat, iar mulți migranți au dormit pe străzi sau în pădurile din jurul orașului.

Bilanțul a urcat la 67 de morți

Autoritățile spaniole au anunțat că numărul deceselor a urcat la cel puțin 67, precizând că ar putea exista victime suplimentare și pe partea marocană a frontierei. O parte dintre cei confirmați morți s-au înecat, iar alții au fost striviți în încercarea de a se cățăra pe digul care susține gardul.

SPORT

Madridul se pregătește de o primire istorică pentru campionii lumii. Un milion de fani sunt așteptați pe străzile capitalei

Internațional

Incendiul din Spania: autoritățile au identificat toate victimele prin teste ADN. Din ce țări provin

Pe partea marocană, forțele de securitate s-au ciocnit cu migranții. Autoritățile au folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene și focuri de avertisment pentru a-i respinge. Drumul care leagă Fnideq de punctul de trecere purta sâmbătă urmele violențelor, cu vehicule incendiate pe marginea șoselei.

Cei mai mulți dintre migranți au fost marocani, la care s-a adăugat un număr mai mic de persoane din Africa subsahariană. Până sâmbătă, guvernul spaniol anunța că aproape toți cei care intraseră se întorseseră deja voluntar în Maroc.

Baraj plutitor și armată pe plaja Tarajal

Ca răspuns la valul de treceri, Spania a montat digul plutitor de 500 de metri și a desfășurat armata alături de efective suplimentare de jandarmerie. Sâmbătă dimineață, câțiva migranți care înotaseră până la plaja Tarajal au fost întâmpinați de militari care i-au escortat înapoi peste frontieră.

Premierul Spaniei respinge suspendarea din Schengen

Premierul spaniol Pedro Sánchez, care s-a deplasat vineri la Ceuta, a calificat trecerea în masă drept o încălcare a suveranității teritoriale a Spaniei. El a atribuit valul de migranți unor rețele de traficanți care ar fi răspândit zvonuri despre o decizie a Curții Supreme spaniole, ce împiedică returnarea imediată a migranților sosiți pe mare. Decizia nu se aplică celor care intră pe uscat, inclusiv sărind gardul.

Sánchez a respins ferm apelurile venite dinspre alte capitale europene pentru suspendarea Spaniei din spațiul Schengen. El a descris aceste solicitări drept motivate de „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interes politic”, respingând ceea ce a numit o reacție „egoistă” a unor state membre.

Premierul a subliniat că, în ciuda crizei de la Ceuta, Spania a avut în ultimii ani mai puțini migranți ilegali decât vecinii mediteraneeni Italia și Grecia. Activiști din Maroc au pus la îndoială legătura cu decizia instanței, argumentând că majoritatea migranților nu ar fi avut cum să cunoască astfel de hotărâri juridice.

România, printre cele 22 de state care cer un răspuns european

Criza a nemulțumit guvernele Uniunii Europene, mai ales pe cele din spațiul Schengen. Liderii a 22 de state, printre care și România, au semnat o scrisoare comună, coordonată de Italia și Danemarca, prin care cer un răspuns european coordonat.

„Nu putem permite treceri necontrolate în masă, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride care să creeze percepția că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă”, se arată în scrisoarea prezentate de cabinetul premierului danez.

Alături de România, scrisoarea a fost semnată de liderii Italiei, Danemarcei, Austriei, Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Croației, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Germaniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Țărilor de Jos, Poloniei, Sloveniei, Slovaciei și Suediei. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a anunțat că va convoca marți o videoconferință a miniștrilor de Interne, la cererea Spaniei și a celor 22 de state.