„Criză de penibilitate”. Ciolacu acuză că investitorii străini ar câștiga milioane din energia vândută de România

Marcel Ciolacu, actualul președinte al Consiliului Județean Buzău, a lansat un atac la adresa modului în care criza din sistemul energetic este gestionată. El a numit- o criză de penibilitate și acuză că România ar vinde energie la prețuri negative, iar investitori din afara țării ar revinde-o ulterior de zece ori mai scump.

Ce acuză Ciolacu în legătură cu energia vândută la preț negativ

Întrebat dacă România traversează o criză energetică, președintele CJ Buzău a răspuns că este vorba despre altceva. În opinia sa, problema ar ține de modul în care este gestionată situația, nu de o lipsă reală de resurse.

Acuzația centrală vizează un mecanism comercial. Ciolacu susține că țara ar ajunge să vândă energie la prețuri negative în anumite intervale, în timp ce capacitățile de stocare le-ar permite unor investitori străini să valorifice ulterior aceeași energie la valori mult mai mari.

„Noi economisim de fel. Eu, dumneavoastra acasă…. Este o criză de penibilitate, asta este. Am ajuns să vindem energia pe negativ, să o stocheze investitorii bulgari, să ne-o vândă de zece ori mai scump şi să facă profituri de vreo şase milioane pe zi. Au o afacere bună”, a declarat Marcel Ciolacu.

ACTUALITATE

Seceta forțează închiderea reactorului 2 de la Cernavodă. Apele Române anunță că Unitatea 2 se va opri în 48 de ore

ACTUALITATE

Nivel alarmant pe Dunăre: debitul a ajuns la un nou minim istoric. Ce se întâmplă la Cernavodă

Cum critică fostul premier operațiunea barjelor de pe Dunăre

Al doilea front de atac vizează intervenția din zona centralei nucleare. Ciolacu a criticat soluția scufundării unor barje și implicarea ministrului Apărării în operațiune, susținând că rezultatul nu ar fi fost cel așteptat.

Președintele CJ Buzău a mers mai departe și a comparat gestionarea situației cu perioada pandemiei.

„Mi se pare de o penibilitate ieşită din comun. Parcă am mai trăit filmul ăsta şi prin pandemie. Aia cu barjele mi-a plăcut cel mai mult”, a punctat fostul premier.

Ba mai mult, a ironizat imaginile difuzate în timpul operațiunii. Ciolacu a spus că i-a venit să scrie în fiecare seară despre modul în care un ministru al Apărării dintr-o țară membră NATO urmărea prin binoclu cum se dinamitează o stâncă, adăugând că natura nu poate fi învinsă prin astfel de metode.

Referitor la efectul propriu-zis, fostul premier susține că barjele nu ar fi produs rezultatul urmărit, pentru că s-ar fi schimbat curenții fluviului. Iar recuperarea lor ar urma să genereze costuri suplimentare.

„Acum am scufundat nu ştiu câte barje, nu s-a întâmplat nimic, fiindcă normal că s-au schimbat curenţii, era logic. (…) Să vedeţi cât o să ne coste să scoatem barjele de acolo”, a adăugat Ciolacu.

Pentru prima dată, Ciolacu se declară de acord cu Băsescu

Declarația a venit după ce fostul președinte Traian Băsescu criticase, la rândul său, soluția aleasă pentru intervenția de pe Dunăre. Băsescu a calificat operațiunea drept o improvizație nerecomandată și a invocat experiența sa de inspector-șef al Navigației Civile, susținând că problema de la Cernavodă era cunoscută încă din 1990 și că soluția reală ar fi dragarea Dunării Vechi.

„Am văzut că preşedintele Băsescu, de această dată, mai aşa, mai cu milă, i-a «accidentat». Pentru prima oară în viaţa mea sunt de acord cu dânsul”, a mai spus președintele CJ Buzău.

Cum s-a ajuns la situația din sistemul energetic

Declarațiile vin în contextul în care la sfârșitul lunii iulie a fost declarată stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției de energie electrică.

Punctul critic îl reprezintă seceta de pe Dunăre. Debitul fluviului la intrarea în România a coborât la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, un minim istoric, iar la Cernavodă nivelul apei ajunsese la minus 220 de centimetri, cu estimări de minus 230 pentru data de 13 august.

Așa că autoritățile au scufundat controlat patru barje încărcate cu pietriș pe brațul Bala, ca să redirecționeze o parte din debit către centrala nucleară. Prima operațiune a durat aproximativ 11 ore, însă efectul s-a diluat rapid, iar nivelul Dunării a mai scăzut ulterior cu cinci centimetri.

Luni, ministrul Mediului a anunțat un scenariu mai pesimist decât cu două zile înainte și a explicat că s-ar fi format un obstacol care a reorientat debitul de apă. Marți, Ministerul Energiei a anunțat că la Cernavodă au început procedurile pentru oprirea Unității 2, precizând că acestea ar fi preventive și nu ar indica un incident.