Criza forței de muncă în România: Un fenomen cu impact profund și… câteva comparații

Publicat: 09 iul. 2024, 10:23, de Radu Caranfil, în SOCIAL , ? cititori
Criza forței de muncă în România: Un fenomen cu impact profund și... câteva comparații

România se confruntă cu o criză severă a forței de muncă, iar exemplele din Iași ilustrează perfect această situație. Patronul unei firme de transport a fost nevoit să reducă drastic flota sa de tiruri din cauza lipsei de șoferi calificați. Deși a oferit un salariu de 7.000 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 1.400 de euro, nu a reușit să atragă angajați suficient de competenți. Această situație este emblematică pentru problemele cu care se confruntă multe alte domenii în România.

Migrația și competiția internațională

Una dintre cauzele principale ale acestei crize este migrația forței de muncă către țările vest-europene. Un șofer de camion în Germania câștigă între 3.000 și 3.500 de euro pe lună, ceea ce face oferta din România mult mai puțin atractivă. În Franța, un șofer de camion poate câștiga în jur de 2.500 – 3.000 de euro pe lună, iar în Regatul Unit, salariile ajung la 3.000 – 4.000 de lire sterline pe lună. Aceste diferențe semnificative fac ca mulți muncitori calificați să emigreze pentru salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.

Provocările tinerilor și angajatorilor

Patronul firmei de transport din Iași a încercat să angajeze tineri absolvenți, oferindu-le oportunitatea de a acumula experiență. Din păcate, aceștia nu doar că nu au adus valoare adăugată companiei, dar au cauzat și pagube semnificative. „Am angajat inclusiv tineri, proaspăt ieșiți de pe băncile școlii, dar a fost foarte greu cu ei. Au distrus camioanele. Nu făceau încasări pe cât distrugeau,” a explicat Marian Iacomi.

Importul de forță de muncă

Pe fondul acestui deficit, multe companii românești apelează la forță de muncă din țări precum India, Sri Lanka și Pakistan. „Am ajuns să importăm foarte multă forță de muncă din India, Sri Lanka și Pakistan. Nu e ok. Când ai noștri pleacă în afara țării, tot statul pierde aici,” a remarcat un alt om de afaceri din Iași. Aceasta reflectă nu doar o problemă economică, ci și una demografică și socială, afectând investițiile statului în educație și formare profesională.

Comparații salarii România vs. străinătate

Șoferi de Camion:

  • România: 6.000 – 7.000 lei/lună (aprox. 1.200 – 1.400 euro)
  • Germania: 3.000 – 3.500 euro/lună
  • Franța: 2.500 – 3.000 euro/lună
  • Regatul Unit: 3.000 – 4.000 lire sterline/lună

Mecanici Auto:

  • România: 4.000 – 6.000 lei/lună (aprox. 800 – 1.200 euro)
  • Germania: 2.000 – 2.500 euro/lună
  • Franța: 1.800 – 2.200 euro/lună
  • Italia: 1.500 – 2.000 euro/lună

Programatori:

  • România: 5.000 – 10.000 lei/lună (aprox. 1.000 – 2.000 euro)
  • Germania: 4.000 – 6.000 euro/lună
  • Regatul Unit: 3.500 – 5.000 lire sterline/lună
  • Statele Unite: 5.000 – 8.000 dolari/lună

Efectele asupra economiei

Lipsa de forță de muncă afectează multiple sectoare. Anunțurile de angajare pentru mecanici auto, oferind salarii de 6.000 de lei pe lună, rămân fără răspuns timp de luni de zile. Aceasta nu este doar o problemă de recrutare, ci și un semnal al unui dezechilibru structural în piața muncii din România.

Soluții potențiale

Pentru a combate această criză, România trebuie să implementeze măsuri care să facă piața muncii mai atractivă pentru forța de muncă locală și să reducă exodul de specialiști. Aceste măsuri ar putea include:

  1. Creșterea salariilor: Adaptarea salariilor la nivelurile europene pentru a reduce tentația emigrării.
  2. Îmbunătățirea condițiilor de muncă: Crearea unui mediu de lucru mai atractiv și sigur.
  3. Investiții în educație și formare: Programe de formare profesională adecvate nevoilor pieței muncii.
  4. Stimulente pentru repatriere: Oferirea de beneficii pentru muncitorii care aleg să se întoarcă în țară.

Un fenomen realmente îngrijorător

Criza forței de muncă din România este un fenomen complex, cu rădăcini adânci în problemele economice și sociale ale țării. Soluțiile necesită o abordare holistică și coordonată între sectorul public și cel privat pentru a crea un mediu de lucru atractiv și sustenabil. Numai astfel, România poate spera să-și păstreze talentele și să-și dezvolte economia într-un mod sustenabil.