Cronica săptămânii internaționale: De la politică la nave spațiale cu viraje în mai multe țări ale lumii. Lansare-China

Publicat: 18 oct. 2025, 08:00, de Rona David, în Internațional , ? cititori
Cronica săptămânii internaționale: De la politică la nave spațiale cu viraje în mai multe țări ale lumii. Lansare-China

Cronica săptămânii internaționale: De la summituri diplomatice controversate și condamnări istorice în Franța, până la măsuri climatice ambițioase în India, ultimele zile au oferit un tablou complex al lumii în care trăim. Tensiunile din Ucraina și Orientul Mijlociu au continuat să capteze atenția internațională, în timp ce liderii europeni și americani au încercat să medieze conflicte și să consolideze relațiile internaționale. Crizele interne din Italia și Grecia, deciziile juridice și politice din Polonia și Suedia, precum și inițiativele tehnologice și ecologice din China și India, reflectă interdependența și provocările globale cu care se confruntă statele.

Summitul Trump–Putin la Budapesta

Pe 17 octombrie, Ungaria a anunțat că va asigura prezența președintelui rus Vladimir Putin în Budapesta pentru un summit cu președintele american Donald Trump. Această decizie a stârnit controverse, având în vedere mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru Putin. Guvernul ungar susține că mandatul nu este valabil pe teritoriul său. Scopul întâlnirii este de a discuta despre negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. În paralel, Trump se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelensky la Casa Albă pentru a discuta despre posibila furnizare de rachete Tomahawk, Ucrainei. Aceste evoluții au loc pe fondul unor noi ofensive rusești în estul Ucrainei, inclusiv capturarea a trei sate ucrainene.

Franța și Marea Britanie propun o forță internațională în Gaza

Franța și Marea Britanie, în colaborare cu Statele Unite, lucrează la finalizarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU pentru a înființa o forță internațională de stabilizare în Gaza. Această inițiativă urmează unui armistițiu fragil mediat de SUA între Israel și Hamas. Franța subliniază necesitatea unui mandat clar al ONU, bazat pe dreptul internațional, pentru a facilita contribuțiile altor națiuni. Discuțiile sunt în desfășurare, Parisul găzduind întâlniri cu țări europene și arabe despre tranziția post-conflict în Gaza. Forța propusă nu ar fi o unitate oficială de menținere a păcii a ONU, ci o forță condusă internațional, similară celei desfășurate în Haiti. Mai multe țări, inclusiv Indonezia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Qatar și Azerbaidjan, sunt luate în considerare pentru a contribui cu trupe. Indonezia a oferit deja până la 20.000 de soldați, sub rezerva unei rezoluții a ONU. Statele Unite au desfășurat și ele un număr mic de trupe pentru a asista în coordonare și planificare.

Sarkozy condamnat la închisoare în Franța

Pe 13 octombrie, fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat la închisoare pentru conspirație criminală, implicând utilizarea fondurilor din Libia pentru a finanța campania sa prezidențială din 2007. Instanța din Paris a stabilit că Sarkozy a acceptat donații ilegale de la regimul libian al lui Muammar Gaddafi. Sentința a fost considerată un moment semnificativ în lupta Franței împotriva corupției politice. Sarkozy a fost condamnat la închisoare efectivă, dar avocații săi au anunțat intenția de a face apel. Această decizie a generat reacții amestecate în rândul opiniei publice și al clasei politice franceze.

 Trump vizitează Israelul și semnează acordul de pace cu Hamas

Pe 13 octombrie, președintele american Donald Trump a vizitat Israelul pentru a semna un acord de pace cu Hamas, în urma unui armistițiu mediat de SUA. Acordul prevede eliberarea tuturor ostaticilor israelieni și palestinieni și asigurarea unui coridor umanitar pentru Gaza. Trump a fost întâmpinat cu entuziasm de oficialii israelieni, dar și cu critici din partea unor grupuri palestiniene care consideră că acordul favorizează prea mult Israelul. Vizita a fost considerată un moment istoric în procesul de pace din Orientul Mijlociu. În paralel, Trump a anunțat intenția de a organiza un summit trilateral cu liderii Israelului și ai Autorității Palestiniene pentru a discuta despre viitorul regiunii.

Polonia blochează extrădarea unui suspect în cazul sabotajului Nord Stream

Pe 17 octombrie, un tribunal polonez a blocat extrădarea unui suspect ucrainean implicat în cazul sabotajului conductei Nord Stream. Decizia a fost motivată prin faptul că suspectul riscă să fie supus unui proces politic în Ucraina. Această hotărâre a generat tensiuni între Polonia și Ucraina, ambele fiind membre ale Uniunii Europene. Autoritățile poloneze au declarat că vor solicita o revizuire a cazului la instanțele europene. În schimb, oficialii ucraineni au exprimat dezamăgire față de decizia poloneză, considerând-o o piedică în lupta împotriva corupției.

Italia și Grecia se confruntă cu crize interne

Pe 17 octombrie, Italia și Grecia au fost afectate de crize interne majore. În Italia, un jurnalist a supraviețuit unui atentat cu bombă, iar în Grecia, un accident naval a dus la moartea a cel puțin 15 migranți în apropiere de insula Chios. Ambele incidente au stârnit reacții puternice din partea opiniei publice și au ridicat întrebări despre securitatea și politicile de imigrație din cele două țări. Autoritățile italiene și grecești au promis să intensifice măsurile de securitate și să îmbunătățească condițiile pentru migranți. Uniunea Europeană a exprimat solidaritate și a oferit asistență în gestionarea crizelor.

Suedia cere eliberarea librarului Gui Minhai în discuțiile cu China

Pe 17 octombrie, Suedia a reluat apelurile pentru eliberarea librarului Gui Minhai, un cetățean suedez închis în China, în cadrul discuțiilor bilaterale cu autoritățile chineze. Gui Minhai a fost arestat în 2015 și condamnat ulterior pentru „divulgarea de informații false”. Guvernul suedez consideră că procesul său a fost politic și că drepturile sale au fost încălcate. China a respins apelurile Suediei, susținând că este o chestiune internă. Această situație a tensionat relațiile dintre cele două țări și a atras atenția comunității internaționale asupra respectării drepturilor omului în China.

Ajutoare umanitare ajung în Gaza. Hamas predă mai multe cadavre de ostatici

Pe 15 octombrie, camioane cu ajutoare umanitare au ajuns în Gaza, în timp ce Hamas a predat autorităților israeliene mai multe cadavre de ostatici. Această acțiune face parte din acordul de pace mediat de SUA, care prevede eliberarea tuturor ostaticilor. Ajutoarele includ alimente, medicamente și echipamente medicale, destinate celor peste 2 milioane de locuitori ai Gazei, care se confruntă cu o criză umanitară severă. Organizațiile internaționale au salutat livrările, dar au avertizat că este nevoie de mai mult ajutor pentru a satisface nevoile populației. În paralel, autoritățile israeliene au început identificarea și returnarea cadavrelor celor decedați în timpul conflictului.

Trump autorizează operațiuni CIA în Venezuela

Președintele confirmă undă verde pentru acțiuni „terestre”, care, potrivit cotidianului „The New York Times”, ar putea include „operațiuni letale” împotriva lui Maduro, scrie „El Periodico” (Spania) sub semnătura lui Abel Gilbert și Idoya Noain.

Campania lui Donald Trump împotriva regimului lui Nicolás Maduro se intensifică. Președintele SUA a confirmat miercuri că a autorizat operațiuni terestre în Venezuela, pe lângă atacurile militare letale asupra navelor pe care le acuză de trafic de droguri. „Avem marea practic sub control, acum îi vom opri pe uscat”, a declarat el.

Confirmarea sa a venit într-o conferință de presă la Casa Albă, la scurt timp după ce cotidianul „The New York Times” a relatat că președintele a autorizat Agenția Centrală de Informații (CIA) să desfășoare „acțiuni secrete” în Venezuela, ceea ce pare a fi o repetare a ceea ce a făcut Ronald Reagan cu Nicaragua în anii 1980.

Respingerea acuzațiilor de către Venezuela a devenit o poartă de netrecut către orice tip de negociere. Dialogul din primele luni dintre Casa Albă și regimul Maduro, care a permis primirea imigranților și a menținut la minimum operațiunile Chevron în Venezuela, a fost întrerupt din momentul în care Marco Rubio, secretarul de stat, a preluat controlul asupra problemei venezuelene.

În acest context, ministrul venezuelean de Externe, Yiván Gil, a denunțat în timpul unei reuniuni a Mișcării Nealiniate (NAM) desfășurată în Uganda „creșterea amenințărilor militare” din partea Statelor Unite „sub pretextul unei false lupte împotriva traficului de droguri”. Trump, a adăugat oficialul, face vizibilă „o veche ambiție: să-și realizeze planurile deja eșuate de schimbare a regimului, să preia controlul asupra resurselor țării noastre, unde se află cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume”.

China lansează un nou modul pentru stația spațială Tiangong

Pe 17 octombrie 2025, China a lansat cu succes un nou modul pentru stația sa spațială Tiangong, marcând un pas semnificativ în extinderea infrastructurii sale orbitale. Modulul, care include laboratoare științifice avansate, este destinat să sprijine cercetarea în domenii precum medicina spațială, fizica materialelor și observațiile astronomice. Această lansare face parte din planul Chinei de a construi o stație spațială completă până în 2027. Tiangong, care înseamnă „Palatul Ceresc”, este acum una dintre cele două stații spațiale operaționale din lume, alături de Stația Spațială Internațională. Lansarea a fost realizată cu ajutorul unei rachete Long March-8A, care a plasat modulul pe orbită într-o fereastră de lansare strictă. China a reușit să atingă acest obiectiv ambițios datorită investițiilor semnificative în programul său spațial și colaborării între agențiile guvernamentale și sectorul privat. Această realizare consolidează statutul Chinei ca lider emergent în explorarea spațială și cercetarea științifică. În viitor, China intenționează să lanseze misiuni suplimentare pentru a extinde capacitățile Tiangong și a sprijini cercetarea internațională în spațiu. Această dezvoltare are implicații semnificative pentru competiția globală în domeniul tehnologiilor spațiale și pentru colaborarea internațională în cercetarea științifică. De asemenea, succesul acestei misiuni ar putea stimula alte națiuni să își intensifice propriile programe spațiale și să participe la inițiative de colaborare globală.

India stabilește ținte obligatorii de reducere a emisiilor pentru industriile cu consum mare de carbon

Pe 16 octombrie 2025, India a anunțat implementarea primelor sale ținte obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sectoarele industriale cu consum mare de carbon. Aceste măsuri fac parte din angajamentele Indiei de a combate schimbările climatice și de a respecta acordurile internaționale privind reducerea emisiilor. Guvernul indian a stabilit reguli specifice pentru 282 de unități industriale, impunându-le să reducă intensitatea emisiilor de carbon într-un interval de timp determinat. Aceste reguli sunt susținute de un sistem național de tranzacționare a emisiilor, care permite unităților să cumpere și să vândă credite de carbon pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor. Implementarea acestor măsuri este considerată un pas important în direcția tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Cu toate acestea, provocările rămân, inclusiv necesitatea de a asigura conformitatea și de a sprijini industriile în adaptarea la noile reglementări. Criticii subliniază că succesul acestor măsuri depinde de implementarea eficientă și de monitorizarea riguroasă a progresului. În acest context, este esențial ca guvernul să colaboreze cu sectorul privat și cu organizațiile internaționale pentru a sprijini tranziția ecologică. Această inițiativă poate servi drept model pentru alte economii emergente care se confruntă cu provocări similare în reducerea emisiilor industriale. De asemenea, succesul Indiei în implementarea acestor măsuri ar putea stimula investiții în tehnologii curate și ar contribui la atingerea obiectivelor globale de combatere a schimbărilor climatice.