Cronica săptămânii internaționale – Lumea sub presiune: NATO, Iran, Ucraina, prăbușirea dolarului

Cronica săptămânii internaționale: o succesiune de evenimente globale cu ecou major. De la escaladarea conflictului dintre Israel și Iran, până la summitul NATO de la Haga și vizita strategică a președintelui Zelenskyy la Londra, scena internațională a fost dominată de alianțe testate, echilibre fragile și răspunsuri la crize în lanț. În paralel, Asia a primit un avertisment dur din partea naturii: încălzirea accelerată amenință milioane de vieți și ecosisteme. Iar în plan financiar, dolarul american, mult timp simbol al stabilității globale, a înregistrat o prăbușire istorică – reflectând tensiuni interne și pierderea încrederii investitorilor.

Aceasta este Cronica săptămânii internaționale – o privire sintetică, dar esențială, asupra lumii care se reconfigurează sub presiunea conflictelor, a climei și a incertitudinii economice.

NATO Summit – Haga (24–25 iunie):

Prima conferință găzduită de Olanda, unde liderii au convenit să ridice cheltuielile militare la 5 % din PIB până în 2035. Dinamica summit-ului a fost influențată de Statele Unite, după atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene.

La Summitul NATO au participat lideri din cele 32 de state membre NATO, împreună cu reprezentanți ai UE și invitați precum Japonia și Noua Zeelandă .

Prezențe notabile: Președintele SUA Donald Trump, premierul Turciei Erdogan, și președintele Ucrainei Zelenskyy — acesta din urmă prezent la o cină pre‑summit, dar nu și în sesiunea plenară .

16:12, 26.06.2025 • Internațional

The Telegraph: „Tata înjură uneori”: NATO l-a învins ușor pe Trump

08:32, 26.06.2025 • Internațional

Summit NATO la Haga: Europa îl flatează pe Trump cu promisiuni riscante, evitând marile întrebări

Decizia  principală: target de cheltuieli de 5 % din PIB

Aliații au convenit un nou țel de cheltuieli totale de 5 % din PIB până în 2035:

• 3,5 % pentru cheltuieli militare „hard” (armi, trupe etc.)
• 1,5 % pentru domenii precum infrastructură, reziliență, securitate cibernetică
• Noul țel înlocuiește obligativitatea de 2 % stabilită încă din 2014

Rolul SUA & reacția lui Trump

Trump a exercitat presiune intensă — amenințând alte state (ex. Spania, cu tarife) și exprimând inițial incertitudini legate de articolul 5, dar ulterior a reconfirmat susținerea mutuală.

Declarații de securitate și „victorii geopolitice” ale SUA (atacurile din Iran, suspendări, etc.) au fost lăudate de Trump și apreciate de NATO .

Cum a rezonat Europa

Mark Rutte (Secretar General NATO, fost premier al Olandei) și Ursula von der Leyen au descris summitul ca un moment istoric, subliniind că Europa „s‑a trezit” în ceea ce privește apărarea sa.

Franța (Macron) a criticat escaladarea tensiunilor comerciale în interiorul Alianței, considerând contradicție între comerț și obiectivele militare .

Țările din Est (Polonia, Lituania, Estonia) au susținut ferm inițiativa de 5 %, în timp ce Spania a obținut o derogare, anunțând că va cheltui doar ~2,1 %.

Declarație finală — „Hague Summit Declaration”

Documentul a fost scurt (5 paragrafe), reflectând o abordare menită să evite discordii interne si conține:

• Angajament la 5 % din PIB
• Reafirmarea „angajamentului de fier” la Articolul 5
• Sprijin continuu pentru Ucraina (inclusiv via contribuții industriale)
• Identificarea Rusiei ca amenințare pe termen lung
• Decizia de a organiza următorul summit în Turcia .

Cooperări

Securitate la fața locului: Olanda a lansat Operation Orange Shield — 27.000 de forțe implicate, drone, escortă aeriană, restricții de circulație.

Cooperări de armament:

• Germania a semnat un acord cu Norvegia pentru rachete de croazieră JSM, susținând F‑35, cu livrare până în 2027
• Marea Britanie a confirmat achiziționarea a 12 avioane F‑35A în cadrul inițiativei NATO.

Interpretare & implicații

Este ca o piatră de hotar de consolidare militară europeană, în contextul unei retrageri parțiale americane către Orientul Mijlociu și Asia.

Diviziunile evidente (Spania, discurs comercial vs. securitate) arată însă că există tensiuni interne majore .

Summitul a fost adaptat pentru profilul lui Trump, într-un context geopolitic complex (Iran, Ucraina), explicat și de tonul diplomatic calibrat al Alianței.

Israel–Iran–SUA: „Operation Midnight Hammer”

La 22 iunie, SUA au lansat atacuri aeriene împotriva a trei centrale nucleare din Iran — Fordow, Natanz și Isfahan — folosind bombardiere B‑2 și bombe „bunker buster” de 13‑14 tone, sub denumirea oficială „Operation Midnight Hammer”.

Atacurile au provocat daune majore: oficialii Pentagonului și IAEA au confirmat distrugerea sau funcționarea limitată a centrifugelor, însă Pentagonul a estimat că efectul ar fi temporar, cu întârzieri de doar câteva luni.

Iranul a răspuns imediat cu lansări masive de rachete balistice, vizând baze militare israeliene și chiar forțe americane din Qatar (Al‑Udeid Air Base) . În Israel au fost raportate zeci de răniți și cel puțin 3 victime în atacul asupra orașului Beersheba, lângă Tel Aviv.

Israelul a efectuat o campanie hibridă, combinând operațiuni Mossad – drone explozive pentru sabotaj – cu atacuri aeriene asupra infrastructurii de rachete iraniene (SSM) în perioada 13–15 iunie. Această combinație a redus potențialul de ripostă iranian — de la aproximativ 1.000 de lansări posibile la doar ~200 efectuate.

Încercări de încetare a focului

Pe 24 iunie, președintele Trump a anunțat un „armistițiu țipat” între Israel și Iran — însă au apărut imediat încălcări: ambele părți și-au lansat atacuri la scurt timp după anunț .

Iran și Israel au reconfirmat condițiile: Iran susținea că va opri loviturile numai dacă Israel încetează atacurile, iar Israel declara că va respecta armistițiul dacă Iran face același lucru.

Concluzie & perspective

1. Daune limitate la nuclear: SUA afirmă distrugere totală, dar actualizările sugerează întârzieri doar temporare, de luni, nu ani .

2. Război hibrid și coordonat: Israel a combinat sabotajul inteligent cu forța aeriană, în paralel cu loviturile SUA — o nouă etapă în conflagrație .

3. Armistițiu fragil: Deși s‑a instaurat un armistițiu, încălcările timpurii și reticențele liderilor indică fragilitate și riscul reaprinderii conflictului .

4. Lansarea dialogului: Trump sugerează că armistițiul ar putea crea premisele pentru reluarea negocierilor nucleare — însă Iranul avertizează în privința escaladării .

Vizita lui Zelenskyy la Londra (23 iunie):

Președintele Ucrainei mulțumește Marii Britanii pentru sprijin, solicită sancțiuni „serioase” împotriva Rusiei, iar NATO reafirmă ținta de 5 % PIB în apărare. La Castelul Windsor, Zelenskyy s-a întâlnit cu Majestatea Sa Regele Charles III, în cadrul unei audiențe formale urmate de un prânz. Această întâlnire a avut loc la puțin timp după un atac acerb asupra Kievului, soldat cu victime civile, și a subliniat preocuparea Marii Britanii față de Rusia.

Zelenskyy a discutat cu premierul Keir Starmer despre:

• Extinderea cooperărilor industrial–militare
• Crearea unei “coaliții de voință” pentru garantarea securității Ucrainei
• Asigurarea puținelor echipamente defensive necesare înainte de Summit-ul NATO

Astfel, UK a semnat un acord memorabil de co-producție de drone cu Ucraina, centrat pe contracararea agresiunii ruse.

Au fost convenite două scheme majore:

• Împrumut de £2,26 miliarde, garantat de active ruse înghețate, destinat apărării Ucrainei
• Pachet suplimentar de £1,6 miliarde, destinat achiziției de peste 5.000 de rachete antiaeriene din Belfast

În plus, UK a promis că va furniza 350 de rachete avansate antiaeriene, finanțate din dobânzile provenite din activele ruse înghețate .

Prăbușirea dolarului: Trump vrea înlocuirea șefului FED

Cursul USD a înregistrat primul semestru negativ din 1973, scăzând peste 10 %. Trump a criticat Fed și a sugerat înlocuirea șefului, afectând volatilitatea piețelor și ridicând așteptările de relaxare monetară reuters.com.

Reacții bursiere: Anunțul armistițiului Iran–Israel a generat o creștere accentuată a indicilor globali, concomitent cu prăbușirea prețului petrolului Brent (-18 %).

În prima jumătate a anului, dolarul a înregistrat o depreciere de peste 10 %, marcând cea mai semnificativă scădere semestrială din 1973 – prima perioadă similară de declin major după criza petro‑dolarului.

Factorii principali care contribuie la declin

 Incertitudinea politică asupra Fed

• Președintele Trump a criticat dur conducerea actuală a Fed (Jerome Powell), sugerând o înlocuire anticipată – o acțiune care subminează independența băncii centrale.

• Această presiune politică a generat o criză de încredere în capacitatea Fed de a menține stabilitatea monetară, ceea ce a accelerat ieșirile de capital.

Perspectativa scăderilor de dobândă

• Piețele anticipează reducerea unor 137–175 puncte de bază până în 2027, inclusiv probabilitatea unei prime reduceri chiar în 2025 .
• Posibilitatea de a înlocui conducerea Fed amplifică aceste așteptări – ducând la deprecierea excesivă a dolarului.

Perspectivele pe termen mediu

Analiștii anticipează continuarea slăbirii dolarului cu încă 5–10 %, dacă mixul de presiuni politice, fiscale și monetare persistă .

Semne de dedolarizare sunt vizibile: unele țări din BRICS și Asia caută alternative la dolar pentru rezerve și comerț, ceea ce ar putea reduce cererea globală pentru dolar pe termen lung .

Raport WMO (23 iunie): Asia se încălzește aproape de două ori mai rapid decât media globală

Pierderile masive de ghețari prezintă riscuri pentru resursele de apă și alimentare (inundații, alunecări).

Între 1991 și 2024, creșterea temperaturii medii în Asia a fost de aproximativ 1,04 °C peste media 1991–2020, aproape dublu față de perioada 1961–1990. Aceeași tendință accelerată s-a observat și în temperaturile de suprafață ale oceanelor asiatice, înregistrând valori record și având o creștere medie de 0,24 °C/deceniu, comparativ cu 0,13 °C la nivel global.

În 2024, aproximativ 15 milioane km² de mare asiatică au fost afectate de valuri de căldură marină—o suprafață comparabilă cu Rusia și cu 1,5× mai mare decât China. Aceasta a dus la creșterea nivelului mării cu aproximativ 4 mm/an în regiunea Indo‑Pacific, depășind media globală (circa 3,5 mm/an). În zona Asia High‑Mountain (Himalaya și Tian Shan), 23 din 24 ghețari monitorizați au înregistrat pierderi de masă în 2023–2024.

Descoperiri astronomice și biologice:

• 23 iunie: Observatory Vera C. Rubin a publicat imagini din „first light” cu 2.000 noi asteroizi
• 25 iunie: cercetătorii au identificat un nou organel – „hemifusome” în celulele umane