CSAT a stabilit cine poate doborî dronele și aeronavele neautorizate în România

La finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) desfășurate la Palatul Cotroceni, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a prezentat principalele decizii și proiecte discutate, care vizează siguranța spațiului aerian și protecția obiectivelor critice din România.

Potrivit ministrului, ședința CSAT a abordat două proiecte majore, derivate din Legea 73 din 2025, care reglementează intervenția asupra aeronavelor neautorizate. Această lege a fost aprobată de Parlament în primăvară și publicată în Monitorul Oficial la 19 mai. În urma intrării în vigoare a legii, pe 4 iulie, ministrul Apărării a emis un ordin de ministru care stabilește procedurile și linia de comandă pentru intervenția împotriva dronelor.

„Astăzi am completat cadrul legal cu metodologiile privind obiectivele care necesită protecție împotriva dronelor. Toate instituțiile din Sistemul Național de Apărare pot defini liste de obiective care trebuie protejate. Acestea sunt actualizate periodic și pot include și obiective temporare, cum ar fi locațiile în care se desfășoară evenimente importante la care participă președinți sau premieri. În astfel de situații, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) ia toate măsurile necesare pentru protecție”, a explicat ministrul.

Procedura de intervenție împotriva dronelor este structurată pe trei etape: identificare, avertizare și intervenție, detaliile specifice fiind clasificate. Ministrul a subliniat că acest cadru permite instituțiilor să stabilească priorități și să asigure protecția eficientă a obiectivelor în funcție de circumstanțe.

06:46 • ACTUALITATE

 Ședință CSAT la Cotroceni, despre procedurile pentru doborârea dronelor

06:24, 23.09.2025 • POLITICĂ

Ministrul Apărării explică deciziile CSAT privind dronele străine: E doar o clarificare operațională

Al doilea proiect discutat în CSAT se referă la linia de comandă în cazul necesității de a doborî o aeronavă intrată neautorizat în spațiul aerian românesc. În cazul dronelor, decizia de intervenție revine comandantului misiunii, iar pentru aeronavele cu pilot militare, procedurile sunt coordonate conform regulilor NATO, utilizarea armamentului fiind considerată ultima măsură, aplicată doar dacă toate celelalte încercări de identificare și avertizare au eșuat. Ministrul a menționat un exemplu recent din Estonia pentru a ilustra pașii graduali în intervenția militară.

În ceea ce privește aeronavele civile cu pilot, decizia de interceptare sau, în caz extrem, de doborâre, rămâne la nivelul ministrului Apărării. Aceasta reflectă componenta politică a unei astfel de decizii, în conformitate cu procedurile internaționale stabilite după atacurile din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, când aeronave civile au fost folosite în atacuri teroriste. Ministrul a precizat că acest cadru legal urmărește prevenirea unor situații similare și asigurarea siguranței populației.

Ministrul Moșteanu a subliniat că aceste măsuri sunt parte dintr-un efort mai amplu de modernizare a sistemului național de apărare și de adaptare la amenințările aeriene contemporane, inclusiv dronele și aeronavele neautorizate. „Scopul nostru este să avem un cadru clar, funcțional și adaptat realităților actuale, astfel încât să protejăm obiectivele critice ale statului și să reacționăm eficient în situații de urgență”, a spus el.