Cum a ajuns CSAT să funcționeze nelegal de aproape trei ani de zile

De aproape trei ani de zile, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) funcționează nelegal, întrucât unul dintre membrii săi a demisionat și nici până astăzi nu a fost înlocuit de o altă persoană în funcția din care a demisionat.

Pe data de 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a demisionat din funcția de director al Serviciului Român de Informații (SRI). Însă nici fostul președinte al României, Klaus Iohannis, și nici actualul locatar de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan, n-au propus Parlamentului o nominalizare pentru funcția de director al SRI. Ca atare, din iulie 2023 și până astăzi, conducerea SRI este asigurată interimar de prim-adjunctul Răzvan Ionescu. Numai că acest interimat la șefia SRI a dat peste cap activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), punând astfel sub semnul întrebării funcționarea acestei instituții.

„În situația în care un membru al CSAT nu poate participa la ședință, el poate fi reprezentat, fără drept de vot, de înlocuitorul său legal”

Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării precizează la articolul 5, alineatul 1, că „Președintele României îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. Însă la alineatul 3 se menționează că „Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt: ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul industriei și resurselor, ministrul finanțelor publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională”.

Practic, directorul SRI este membru deplin, cu drept de vot, în CSAT. Numai că prin demisia din iulie 2023 a directorului SRI, Eduard Hellving, la ședințele CSAT a fost prezent prim-adjunctul SRI, Răzvan Ionescu.

Însă prezența permanentă a acestuia la ședințele CSAT este pe lângă lege, întrucât la articolul 8 al Legii nr.415/2002 se stipulează foarte clar: „În situația în care un membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu poate participa la ședință, el poate fi reprezentat, fără drept de vot, de înlocuitorul său legal”.

Adică, prim adjunctul SRI, Răzvan Ionescu, a fost prezent la ședințele CSAT, fără drept de vot, fiind, practic, spectator. Astfel, din iulie 2023, adică de aproape trei ani de zile, prim-adjunctul SRI, Răzvan Ionescu, a participat la toate ședințele CSAT și, automat, la luarea deciziilor, inclusiv la cea unde s-a discutat despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Dar cine să mai facă lumină în acest caz de încălcare flagrantă a funcționării CSAT? Așadar, de aproape trei ani, CSAT funcționează pe principiul „merge și așa”!