Cum ajung microplasticele în alimentele noastre și ce putem face

Nu le poți vedea, dar ele sunt acolo: sute de particule minuscule de plastic ascunse în friptura ta, care se infiltrează în carne în timp ce aceasta se prăjește și se solidifică din nou când mâncarea se răcește. Nu este doar friptura vizată – microplasticele și nanoplasticele ajung în gălbenușuri de ou, legume, fructe, pește, carne și chiar în miere sau pâine. Acești „musafiri” nedoriți sunt particule mai mici de cinci milimetri (microplastice) sau între unu și 1.000 de nanometri (nanoplastice).

Întrebarea firească este: cum ajung aceste particule în alimentele noastre și ce putem face pentru a ne reduce expunerea?

Sursele invizibile din bucătărie

Dacă privești atent în bucătăria ta, vei observa că microplasticele vin de peste tot: se desprind din spatula folosită pentru micul dejun, din sticla de plastic din ghiozdanul copilului sau chiar din cana de ceai de pe birou. Ele se infiltrează și în alimentele procesate sau gătite industrial, dar și în produsele proaspete, provenind din sol, apă sau furaje.

„Există multe lucruri simple, la îndemână, pe care le putem corecta ușor în casă”, spune Sheela Sathyanarayana, profesoară de pediatrie și de științe ale mediului și sănătății ocupaționale la Universitatea din Washington și Seattle Children’s Research Institute.

13:18, 22.09.2025 • POLITICĂ

PSD amenință cu o lege pentru menținerea plafonării adaosului comercial la alimente

20:29, 20.09.2025 • Sănătate

Cum afectează medicamentele pentru slăbit relația noastră cu mâncarea

Microplasticele în alimente: cât de răspândite sunt?

Microplasticele sunt omniprezente. Ele au fost detectate în fructe, legume, ouă, carne, pește, lactate și miere. În 2018, un studiu realizat în 109 țări a constatat că oamenii consumau de peste șase ori mai multe particule de plastic decât în 1990. Plasticele ajung în alimente prin absorbția plantelor din sol contaminat, prin ingerarea lor de către animale sau în timpul procesării industriale.

„Dacă faci agricultură pe un teren care a fost anterior industrial, există riscul ca plantele să acumuleze contaminanți din sol”, explică Sathyanarayana.

Mai apoi, în fabrici, unde se folosesc cantități uriașe de plastic pentru eficiență și flux mare de producție, apar noi oportunități de contaminare.

Reducerea expunerii acasă

Pentru unele alimente, cantitatea de microplastice poate fi redusă prin măsuri simple: spălarea orezului sau a cărnii poate diminua particulele cu până la 40%, deși nu le elimină complet. Un studiu australian a arătat că o porție de orez gătit acasă conținea 3-4 mg de plastic, iar orezul prefiert – până la 13 mg.

Alte alimente, precum sarea, conțin microplastice din cauza procesării și extracției. Într-un studiu din 2018, 36 din 39 de mărci analizate conțineau particule de plastic. Sarea de mare era cea mai afectată, probabil din cauza poluării globale cu microplastice.

Sathyanarayana și Annelise Adrian, de la World Wildlife Fund, recomandă consumul de alimente proaspete și integrale, evitând pe cât posibil produsele ultraprocesate, care au numeroase puncte de contact cu plasticul în fabrici. La nivel global, reducerea cu 90% a deșeurilor de plastic ar putea diminua expunerea umană cu până la jumătate în țările cele mai afectate.

Apa: un alt canal de contaminare

Microplasticele se regăsesc frecvent și în apă, atât la robinet, cât și în sticlele de plastic. Închiderea și deschiderea repetată a capacelor de plastic poate genera sute de particule per litru de apă. În Marea Britanie, un studiu a detectat microplastice în toate cele 177 de probe de apă de la robinet analizate.

Pentru a reduce riscul, un filtru de carbon simplu poate elimina până la 90% dintre microplastice. Chiar și apa fierbinte turnată într-un pliculeț de ceai cu plastic poate elibera miliarde de particule de micro- și nanoplastic, de aceea este recomandat să alegem variante fără plastic.

Ambalaje și recipiente

Plasticul din ambalaje este o sursă constantă de microplastice. Deschiderea unui pachet, tăierea sau înfiletarea unui capac poate elibera sute de particule pe centimetru. De asemenea, vârsta recipientelor contează: un bol din melamină reutilizabil eliberează mult mai multe microplastice după 100 de spălări. În China, consumatorii de mâncare la pachet ar putea ingera lunar între 145 și 5.520 de particule provenind din recipiente.

Ustensile și vase de bucătărie

Tocătoarele din plastic generează sute de particule de microplastic sau nanoplastic la fiecare milimetru de tăiere. Într-un studiu din 2023, un tocător din polietilenă elibera între 7,4 și 50,7 g de microplastice pe an – echivalentul unei porții mari de cereale pentru micul dejun. Microplasticele se regăsesc și în carne, în special când aceasta este tăiată pe tocătoare din plastic sau gătită în vase antiaderente zgâriate.

Chiar și bolurile și blenderele din plastic eliberează cantități semnificative de microplastice la fiecare utilizare. Mixarea gheții timp de 30 de secunde, de exemplu, poate genera sute de mii de particule.

Alternative la plastic

Siliconul este adesea recomandat ca alternativă, dar nu elimină complet riscul. Sticla și oțelul inoxidabil sunt opțiuni mai sigure, iar bioplasticele biodegradabile – deși promițătoare – se pot fragmenta rapid în microplastice.

Căldura agravează problema: recipientele din plastic încălzite în cuptorul cu microunde pot elibera milioane de particule de microplastic și nanoplastic într-un timp foarte scurt. În plus, alimentele cu sare sau grăsimi facilitează degradarea plasticului în microplastice.

Curățenia: o sursă suplimentară

Bureții de unică folosință sau lavetele din microfibră pot elibera milioane de particule de microplastic la fiecare utilizare. Detergenții și alte produse de curățenie agravează fenomenul. Deși există puține studii privind toate produsele de curățenie, textilele sintetice sunt recunoscute ca surse majore de poluare cu microplastice.

Cum reducem expunerea

Snekkevik recomandă să nu reacționăm impulsiv, aruncând toate ustensilele din plastic. Strategia corectă este să înlocuim obiectele deteriorate sau zgâriate cu alternative sigure.

Înlocuirea treptată este mai eficientă și mai prietenoasă cu mediul decât o eliminare masivă și bruscă.

Ce efect au microplasticele asupra sănătății?

Alimentele și băuturile sunt cele mai directe căi de expunere, dar efectele asupra sănătății umane nu sunt încă clare. Unele studii sugerează că microplasticele pot afecta microbiota intestinală sau pot pătrunde în sânge. Până acum, au fost detectate în artere, creier, sânge, placentă și testicule.

Este posibil ca multe dintre particule să rămână inerte în corp. În plus, microplasticele consumate astăzi nu rămân neapărat în organism pentru totdeauna – o parte trece pur și simplu prin sistem și este eliminată.

Microplasticele sunt omniprezente în bucătării și în dieta noastră, dar nu totul este pierdut. Alegerile individuale – folosirea alimentelor proaspete, evitarea plasticului uzat sau deteriorat, instalarea filtrelor pentru apă – pot reduce semnificativ expunerea. În același timp, schimbări globale în producția și utilizarea plasticului sunt esențiale pentru a limita contaminarea alimentară pe termen lung.