Cum au ajuns caii de rasă lipițană din România în Patrimoniul UNESCO

Cum au ajuns caii de rasă lipițană din România în Patrimoniul UNESCO chiar pe 1 Decembrie anul acesta? Este vorba despre un demers complex, desfășurat cu expertiza specialiștilor.

Pe 1 decembrie 2022, Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, reunit la Rabat, în Maroc, a decis înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a Tradițiilor de creștere a cailor de rasă lipițană din 7 țări. Acestea sunt: Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Este vorba despre țări în care acest patrimoniu este păstrat activ și neîntrerupt.

Cum au ajuns caii de rasă lipițană din România în Patrimoniul UNESCO. Cine a făcut demersul

Pentru România, acest demers se datorează cercetărilor realizate de Ioana Baskerville în cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, care a beneficiat de sprijinul constant și expertiza specialiștilor de la Regia Națională a Pădurilor „Romsilva” – Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor R.A. (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor).

Romsilva administrează cele două mari herghelii cu cai de rasă lipițană din România: Herghelia Sâmbăta de Jos, situată în satul Sâmbăta de Jos, comuna Voila (județul Brașov) și Herghelia Beclean, din orașul Beclean (județul Bistrița Năsăud).

Ce este rasa lipițană

Rasa lipițană, în varianta sa modernă, a fost creată în anul 1580, în localitatea Lipizza din sudul Imperiului Habsburgic (astăzi, Lipica din Slovenia). Pe teritoriul României, această rasă își are începuturile încă din secolul al XVIII-lea, odată cu extinderea acestei rase prin sistemul hergheliilor și depozitelor militare de armăsari ale Imperiului Habsburgic.

Tradiția românească a creșterii acestor cai a apărut în anul 1874, datorită mutării efectivului hergheliei imperiale de la Mezőhegyes (astăzi pe teritoriul Ungariei) pe un domeniu de stat al imperiului aflat la Sâmbăta de Jos, pe valea Oltului. Pe data de 8 octombrie 1920, Statul român înfiinţează Herghelia de Stat Sâmbăta de Jos, folosind în acest scop mai cu seamă cai de la crescătorii din satele Țării Făgărașului, aflate în vecinătatea hergheliei.

Astăzi, la Herghelia Sâmbăta de Jos sunt crescute 7 din cele 8 linii ale rasei, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai importante herghelii de cai lipițani din lume. De-a lungul timpului, popularitatea cailor din această rasă a fost întreținută de ținuta lor elegantă și impunătoare, rezistența la efort, inteligența și devotamentul arătat în relația cu omul.

Creșterea, îngrijirea și antrenarea cailor de rasă lipițană din România – elemente importante

Acest nou element din patrimoniul cultural imaterial național este reprezentat de un set de cunoștințe, practici și aptitudini legate de creșterea, îngrijirea și antrenarea cailor de rasă lipițană din România, transmise cu precădere pe cale orală și din generație în generație, prin experiență directă, potrivit cultura.ro.

La acestea se adaugă o serie de practici culturale și sociale dezvoltate de comunitățile de crescători ca parte a unor ritualuri, evenimente, competiții ecvestre (de anduranță, tracțiune, dresaj) și meșteșuguri tradiționale specifice (potcovar, șelar, herghelegiu) care includ prezentarea și promovarea acestei rase cabaline.

Delegația României aflată la Rabat a mulțumit cu această ocazie coordonatorilor dosarului, și anume delegația Sloveniei, precum și celorlalte țări-partenere, pentru efortul susținut și parteneriatul excepțional dezvoltat pentru atingerea acestui obiectiv.