ANALIZĂ Cum câștigă SUA miliarde de dolari din criza energetică și problemele geopolitice din Europa

Europa este epicentrul unei crize energetice începând de anul trecut. La aceasta se adaugă și conflictul dintre Ucraina și Rusia, cel mai mare exportator de gaze naturale. Pe de altă parte, americanii care, până recent, se plângeau că nu mai au ce face cu gazele de șist, că sunt foarte ieftine și nu sunt rentabile, acum exportă, în Europa, până la ultima moleculă de gaz natural lichefiat.

Eliminarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 a generat o cerere mare de energie într-un moment în care stocurile de gaze naturale erau la un nivel redus. Preţurile de referinţă au crescut de cinci ori începând din luna ianuarie a anului trecut, ceea ce a pus presiuni asupra consumatorilor şi companiilor. Gigantul rus Gazprom a făcut prețurile după cum a vrut, iar consumatorii finali au avut doar de pierdut. Între timp,  Rusia amenință Ucraina, țara vecină, cu războiul, iar Statele Unite ale Americii îi amenință, la rândul lor, pe ruși, mai voalat sau nu, că-i va distruge din punct de vedere economic.

SUA este unul dintre principalii câștigători. Dacă nu era această criză, americanii ar fi trebuit să-și închidă toate exploatările de gaze de șist. Prețul scăzuse atât de mult, încât deveniseră nerentabile. Acum, brusc, au devenit extrem de profitabile pentru americani. Exportă enorm de mult în Asia, dar mai ales în Europa”, a declarat, pentru Puterea.ro, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Europa a rămas luna trecută principala destinaţie pentru livrările de gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, depăşind exporturile către Asia pentru a doua lună consecutive.

În ambele luni, reducerea furnizării a dus la majorarea cererii, astfel încât a fost modificată destinaţia navelor care transportă LNG. Escaladarea tensiunilor din Ucraina a scos în evidenţă dependenţa Europei de gazele naturale din Rusia, determinându-i pe cumpărători să facă achiziţii din alte surse, susțin analiștii Reuters.

Aproximativ două treimi din volumele de LNG din SUA au mers, în ianuarie, spre Europa, faţă de aproximativ 61% în decembrie, când cererea şi preţurile ridicate din Europa au dus la un nivel record al exporturilor de gaze naturale lichefiate din SUA.

Datele au arătat că luna trecută au fost transportate aproximativ 7,15 milioane de tone de LNG pe 106 nave, în creştere cu 16% faţă de 6,14 milioane de tone pe 89 de nave în aceeaşi lună a anului trecut.

SUA deține cele mai mari rezerve de gaze de șist din lume, urmată de China, Argentina, Algeria, Canada și Mexic. În privinta petrolului din zăcăminte de șist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina și Libia.

Dependența de un singur furnizor ne face vulnerabili

Statele Unite ale Americii sunt un partener strategic al Europei, de aceea și rolul gazelor lichefiate americane, tocmai ca alternativă la gazul rusesc, a crescut în ultimii ani. Președintele SUA, Joe Biden, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut chiar la începutul acestei luni o declarație comună, în care au susținut că Statele Unite și UE lucrează în comun pentru furnizarea continuă, suficientă și în timp util a UE cu gaze naturale din diverse surse de pe tot globul, pentru a evita șocurile de aprovizionare, inclusiv cele care ar putea rezulta dintr-o nouă invazie rusă a Ucrainei”, a explicat, pentru Puterea.ro, consultantul în domeniul energetic, Teodora Vasâlca-Cimpoi. Totodată, “dependența de un furnizor de energie, indiferent că vorbim despre gaze naturale sau alte resurse esențiale, ne face extrem de vulnerabili în materie de securitate energetică, de aceea creșterea competiției este mai mult decât necesară”, este de părere consultantul.

Luna trecută, gazele naturale lichefiate s-au tranzacţionat în Europa la aproximativ 30 dolari pentru un milion BTU (mmBtu – unitate termală – echivalentul arderii a 2,83 metri cubi de gaze naturale – n.r.) din cauza tensiunilor geopolitice.

Ce s-ar întâmpla dacă Rusia s-ar supăra și ar “tăia” gazele

În acest scenariu, toată Europa va fi afectată, fiindcă Gazprom este cel mai mare furnizor extern al UE, asigurând circa 40% din importuri. UE a trecut prin astfel de episoade chiar în plină iarnă, când Rusia a închis robinetul pe fondul conflictelor cu Ucraina. Europa a învățat lecțiile și a pregătit planuri de intervenție pentru astfel de situații. Există scenarii de criză și planuri de reacție, inclusiv oprirea marilor consumatori industriali, pentru a se asigura livrările prioritar către populație și alți consumatori vulnerabili, precum școli, spitale”, afirmă Teodora Vasâlca-Cimpoi.

Ce furnizori noi a găsit Uniunea Europeană?

Volumele din depozitele de gaze naturale vor mai atenua șocul o vreme. De asemenea, Uniunea Europeană a încercat să-și diversifice sursele de aprovizionare. Un rol tot mai mare în aprovizionarea Europei îl au marii producători de gaze naturale lichefiate, precum SUA, Qatar sau Egipt. O nouă sursă este, de asemenea, gazul din Azerbaidjan, prin conducta denumită Trans Adriatic Pipeline, pusă în funcțiune la finele lui 2020, care însă deocamdată asigură prea puțin pentru necesar”, a punctat Teodora Vasâlca-Cimpoi.

Cât de dependentă este România de importurile de gaze?

Țara noastră importă 20-30% gaz. Stăm, totuși, destul de bine, comparative cu alte țări. România are grave probleme în condițiile de stres, când sunt ani în care este foarte frig în lunile februarie sau martie, atunci suntem dependenți în proporție de 40% de importurile de gaze, mult peste media celorlalte țări”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Ultimul raport de piață disponibil, publicat de către ANRE arată că în luna noiembrie 2021 importurile au acoperit 22,7% din consumul intern, față de 16,5% în perioada similară a anului trecut. “Fără investițiile din Marea Neagră, companiile din domeniu estimează că vom ajunge să importăm peste 50% din necesar până în 2030, în funcție de evoluția cererii. De pildă, avem neapărat nevoie de centrale noi și eficiente pe gaze naturale, pentru a compensa variabilitatea producției din surse regenerabile și a asigura astfel stabilitatea sistemului energetic. Însă acest necesar suplimentar de gaze naturale ar trebui acoperit din surse interne. Este inadmisibil să stăm cu acele resurse de gaze naturale în Marea Neagră nefolosite, când avem atât de multă nevoie de ele pentru stabilitatea și securitatea energetică a țării, nemaivorbind de toate locurile de muncă ce s-ar fi creat și veniturile la buget care s-ar fi încasat. Dacă producția ar fi început la timp, astăzi am fi fost cu siguranță mult mai puțin vulnerabili la șocurile externe, pentru că am fi putut să ne acoperim integral consumul din surse proprii”, a conchis Teodora Vasâlca-Cimpoi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...

O polițistă de la Rutieră înjură ca la ușa cortului. Conducerea...

O polițistă din București s-a filmat cu cameră body cam din dotare în timp ce înjura ca la ușa cortului un șofer tras pe...