Cum încearcă Diana Buzoianu să se spele pe mâini în criza de la Paltinu

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), condus de userista Diana Buzoianu, a emis un comunicat prin care încearcă să clarifice informațiile apărute în presă legate de situația de la barajul Paltinu și de posibila întrerupere a alimentării cu apă potabilă. Ministerul susține că responsabilitatea avertizării asupra imposibilității de tratare a apei aparține exclusiv operatorului ESZ Prahova, care tratează apa brută pentru Stația Voila, și că autoritățile centrale nu au avut informații privind riscul de oprire a alimentării populației.

O analiză obiectivă a documentelor și a procedurilor legale relevă mai multe lacune și contradicții în comunicatul oficial.

Transferul exclusiv al responsabilității pe ESZ Prahova

Ministerul susține că ESZ Prahova trebuia să raporteze orice risc legat de turbiditatea apei și imposibilitatea de tratare. Totuși, legislația privind managementul situațiilor de urgență și monitorizarea infrastructurii critice de apă prevede responsabilități clare și pentru MMAP și ANAR, care trebuie să supravegheze și să anticipeze riscurile ce pot afecta populația. Exonerarea completă a ministerului nu reflectă aceste obligații legale.

Riscul tehnic vs. riscul social

Ministerul invocă o întâlnire ce a avut loc în data de 22 octombrie 2025. Minuta acestei întâlniri confirmă că lucrările la golirea de fund GF2 puteau provoca creșteri temporare ale turbidității apei brute. Ministerul afirmă că nu știa că populația ar putea rămâne fără apă. Însă orice constatare de risc tehnic, în special într-o infrastructură critică, implică automat analiza impactului asupra serviciilor publice esențiale.

08:24 • ACTUALITATE

Ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, a vrut să furnizeze apă menajeră locuitorilor din Prahova și Dâmbovița

07:46 • Dezvăluiri

Planul Strategic al Dianei Buzoianu de la Mediu: eșecuri reciclate și promisiuni utopice

Hotărârea CJSU din 6 noiembrie 2025

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a recunoscut că există o situație generatoare de urgență legată de lucrările la GF2. Ministerul interpretează documentul strict din perspectiva avariei tehnice, ignorând obligația de a evalua și comunica impactul asupra populației. În practică, o hotărâre CJSU trebuie să includă evaluarea riscurilor pentru continuitatea serviciilor publice.

Lipsa transparenței și a documentelor tehnice

Comunicatul ministerului nu include niciun document care să demonstreze că s-au realizat evaluări independente privind capacitatea Stației Voila de a trata apa cu turbiditate ridicată. Lipsa planurilor de prevenție, a rezervei de apă sau a scenariilor alternative indică faptul că ministerul nu a verificat proactiv impactul asupra alimentării cu apă potabilă.

Contradicția centrală

Ministerul recunoaște că există risc tehnic, dar susține că nu exista risc pentru populație. Întrebarea fundamentală rămâne: dacă se cunoștea potențialul impact asupra apei brute, cum se poate afirma că populația nu era expusă riscului? În realitate, întreruperile efective care au avut loc ulterior arată că riscul nu a fost anticipat și gestionat corespunzător.

Ce obligații avea Ministerul Mediului

Comunicatul Ministerului Mediului are mai degrabă un caracter defensive. Acesta se concentrează exclusiv pe responsabilitatea operatorului de apă și minimalizând rolul autorităților centrale în prevenirea unei crize. Analiza documentelor și a procedurilor legale arată că MMAP avea obligații proprii de verificare și prevenție, care nu par a fi îndeplinite integral. Lipsa acestor verificări și a planurilor alternative explică, cel puțin parțial, perturbările în alimentarea cu apă potabilă a populației.

Comunicatul integral al ministerului condus de Diana Buzoianu

În ultimele ore au apărut în spațiul public interpretări greșite și afirmații neadevărate privind documentele tehnice elaborate în lunile octombrie și noiembrie, în contextul situației de la barajul Paltinu. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor clarifică oficial conținutul acestor documente și responsabilitățile instituțiilor implicate.

1. Despre minuta întâlnirii tehnice din 22 octombrie 2025

Documentul prezentat în presă este minuta unei întâlniri tehnice desfășurate la barajul Paltinu între ANAR, ABA Buzău–Ialomița, SGA Prahova, Hidroelectrica, CONSIB, specialiștii firmei de scafandri și operatorul de apă ESZ Prahova.

În această ședință, specialiștii au constatat că lucrările de remediere la GF2 pot determina, temporar, o creștere a turbidității în apa brută care ajunge la Stația de Tratare Voila.

În niciun moment, operatorul ESZ Prahova, singura instituție care tratează apa pentru consum, nu a informat participanții și nu a transmis MMAP că o astfel de creștere a turbidității ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa și, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă.

Deși avea obligația legală și profesională de a anunța orice situație care pune în pericol continuitatea tratării apei, ESZ Prahova:
– nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi,
– nu a prezentat limitele tehnologice ale stației de tratare,
– nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea,
– nu a activat nicio măsură de prevenție (rezerve, acumulări tampon, surse alternative).

Afirmația că MMAP „știa” că populația va rămâne fără apă este falsă. Documentul din 22 octombrie nu conține nicio avertizare, observație sau notă semnată de operatorul ESZ Prahova privind imposibilitatea tratării apei în caz de creștere a turbidității, deși este singura structură care avea responsabilitatea exclusivă de a semnala incapacitatea de potabilizare.

2. Despre Hotărârea nr. 9 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova (6 noiembrie 2025)

Documentul CJSU citat în presă se referă strict la riscul operațional generat de avaria la golirea de fund GF2, cauzată de incidentul tehnic din 17 iunie 2025.

Hotărârea nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare.

CJSU a recunoscut o situație GENERATOARE de urgență, legată exclusiv de:
– imposibilitatea intervenției tehnice la GF2,
– riscul pentru siguranța barajului dacă lucrările nu se fac,
– obligativitatea reparării instalației avariate.

Acest document nu precizează că ESZ Prahova ar fi avertizat sau ar fi solicitat vreo măsură privind riscul populației de a nu mai avea acces la apă potabilă.

3. Ce responsabilități reveneau operatorului de apă ESZ Prahova?
   Reamintim că operatorul avea obligația legală și contractuală de a:
   – menține rezerve minime de apă (BAC-ul nefuncțional din 2017),
   – raporta imediat orice limită tehnologică a stației,
   – evalua impactul turbidității asupra procesului de tratare,
   – informa MMAP, ANAR și autoritățile locale în cazul unei posibile întreruperi,
   – activa surse alternative.
   Niciuna dintre aceste obligații nu a fost îndeplinită.

Acest context tehnic arată limpede că afirmațiile apărute în presă, potrivit cărora ministerul ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă și ar fi ignorat avertismente, sunt false. Ba mai mult, reprezentanții ministerului mediului au întrebat expres dacă există acest risc, în mai multe ședințe tehnice și au primit asigurări de la toate autoritățile din subordine de la nivel local că nu există riscul populației de a nu mai avea acces la apă.

ESZ Prahova, instituția responsabilă de tratarea și furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă operarea Stației Voila. Ministerul va continua să prezinte public toate documentele relevante și a dispus verificări prin Corpul de Control pentru a clarifica responsabilitățile care au condus la această situație.