Cum păcălești fasolea să se lase moale mai repede

Nu cred că e om să nu fi mâncat, în fel și chip, fasole. Chiar și prinții, beizadelele, regii, alți oameni cu proptele de prosperitate, au mâncat. Ori, măcar, în sferele alea înalte au auzit de fasole. Și știu că este o leguminoasă care fierbe greu.

Dacă vrei să faci vreo mâncare cu fasole, ai nevoie de răbdare. Ori de trucuri. Ori de oala minune. Ori de mine, să vă spun una, alta. De exemplu, cum păcălești fasolea să se lase moale mai repede. În oală și, apoi, în farfurie. Căci, dacă frișca trebuie să fie tare, piftia gelatinoasă, ciorba caldă, fasolea trebuie să fie moale. Gloanțe nu e mâncabilă.

Petrolul fâsâit și apa care înmoaie mintenaș fasolea

Când eram copil, în satul unde trăiam, s-a iscat vâlvă mare. Mai ceva ca atunci când a venit Florin Piersic să filmeze la un pod vechi secvențe din Mărgelatu. Cine e Mărgelatu? Ăla care scuipa semințe toată ziua, bună ziua. Dacă nu știți filmul, căutați-l! Că e de văzut, serios!

Stați! Nu dați cu roșii! Că n-am luat-o prin porumb. N-am încurcat semințele de floarea-soarelui cu fasolea. Și vă spun mai jos cum păcălești fasolea să se lase moale mai repede.

Așa… De ce se făcuse hai mare? Să vedeți, se spunea prin sat, că avem petrol ca-n Dallas! Aci, în buza Bărăganului! Ce petrol, cum petrol, unde petrol? Ei, undeva, într-o margine a satului, veniseră niște ingineri, niște șefi, niște muncitori, niște oameni, cu utilaje de tot felul, cele mai multe de măsurat și forat, ca să vadă, într-adevăr, dacă acolo este petrol.

Nu știu ce-i determinase să vină aici ca să caute astfel de comori, nu știu ce și cum susurase pământul că băltește pe dedesubt de țiței, nu știu de ce se făcuse atâta mobilizare de forțe de muncă. Da, erau mulți. Unii măsurau, alții tăiau – straturile de pământ, alții supravegheau.

Plus forfota de alde gură-cască din sat. Mie, auzind despre petrol, îmi zbura, cel mult, gândul la romanul Aurul negru al lui Cezar Petrescu și la echipa de fotbal Petrolul de la Ploiești. Da, uitasem, și la Bobby, J.R., Pamela din serialul Dallas. Mai multă idee nu aveam despre petrolul care se preconiza să fie prin locurile natale.

Hai că zic și despre fasole, cum o păcălim să se lase moale mai repede! Puțintică răbdare! Ei, dar bărbații din sat care erau mai trecuți prin viață, se întâlneau pe la mat sau pe la unii pe acasă și vorbeau despre petrol. Pe unde ar putea el să treacă, doar nu e numai în locul din marginea satului unde sapă ăia.

Deși exista colectivizare și pământurile erau la CAP, se întrebau cine are terenuri prin zonă, cine are act de proprietate pe un lot sau altul, cum și ce s-ar putea face ca să beneficieze, ei, oamenii din localitate, și nu Statul, de țițeiul care, mai mult ca sigur va țâșni șiroaie. Doamne, de să inunde, naibii, tot satul! Face negru tot prin curți.

Că ăsta e negru, cum e dulăul cel mai rău pe cerul gurii. Și cât s-o vinde barilul? Și de unde mijloace de transport? Și țevi, cum să faci atâtea țevi și conducte? Și cu cine trebuie negociat ca să mărite petrolul repede și fără bătaie de cap? Și cu cât de-ăsta s-ar putea cumpăra câte un apartament la oraș pentru copii?

Ce mai… Era fierbere mare! Cam ca aia când e oala de fasole pe foc. Și vrem să se înmoaie boabele mai repede. Planurile se coceau întâi la foc mic, apoi, cu trăscăul în nas, o luau razna, de se ardeau cu totul. Câteva săptămâni, a bântuit pe-acolo zavera. Căci, ăia care nu aveau terenuri prin zonele forate, erau invidioși pe-ăia care aveau.

Și, într-o zi, cei cu excavatoarele și-au strâns jucăriile și-au plecat. Nu e petrol, nu e niciun gaz, nu e nimic în pământul răscolit și întors cu susul în jos. Doar o apă limpede și rece, că doar era scoasă din burta pământului. Asta a țâșnit în loc de petrolul scontat. Și, dacă bărbații n-au reușit să se îmbogățească, a căzut pleașca pe capul femeilor.

Căci, bună, bună de băut apa care curgea puhoi unde se excavase, nimic de zis, dar tocmai descoperiseră că așa de bine fierbe fasolea, că nu le mai trebuia nici oală minune, nici înmuiere, nici nimic. Un adevărat pelerinaj era acolo, la, să-i zic, izvorul acela. Toată lumea din sat se ducea cu tot felul de recipiente să ia apă.

Fasole
Fasole

Ba, și din satele vecine veneau, că i s-a dus pâra apei ăleia că e așa de bună, că păcălește fasolea să se lase moale mai repede. Așa că, petrolul scontat a făcut fâs – mai ceva ca fasolea, și a rămas apa care fierbea fasolea repede și fără cusur. Confirm. Multă vreme după aceea, și după ce am plecat la oraș și voiam să pregătesc ceva cu fasole, încărcam niște bidoane cu apă de-aia minunată ca să păcălesc și eu fasolea să se înmoaie mai repede și să fiarbă bine.

În timp, apei de-acolo i s-a descoperit și capacitatea de a spăla rufe fără detergent ori săpun de casă. Ba și proprietăți terapeutice i s-au atribuit. Căci, se spunea, dacă beai apă de-aia, gata, scăpai de durerile de burtă, șale, ficat, rinichi și ce mai supăra poporul de la țară. Despre astea, de ce să zic, nu am știință din experiența proprie.

Cum fierbem fasolea?

Dar să lăsăm petrolul și să ne întoarcem la fasole. Cum, mama ei, o fierbem? Cum o păcălim, pe ea, pe fasole, să se lase moale mai repede? Pentru că nu am pentru toată lumea care vrea să pregătească fasole, apă care s-a descoperit în loc de petrol, propun s-o luăm băbește, cum se ia.

Deci, am reținut că apa e importantă pentru fiertul fasolei. O alegem, musai, de impurități. Pe fasole. Nu pe apă. Că are. O părea ea curățică, spălățică, în punguța – ce diminutive știu! – de la magazin, dar e, de fapt, murdară. Tot musai o spălăm în mai multe ape. Bob cu bob. Abia după astea, ne gândim cum o fierbem. De fapt, cum o păcălim pe fasolea asta să se lase moale mai repede.

În primul rând, că sub titulatura generică de fasole se ascund mai multe soiuri. Și, din câte știu, nu toate fierb la fel și nu toate devin comestibile în același număr de minute sau ore. Principalele grupe care, la rândul lor, au alte subgrupe sunt așa: fasolea albă, galbenă, pestriță, roșie, violet, neagră.

Căci, de fapt, există mai bine de o sută de soiuri de fasole, diferențiate între ele nu doar prin culoare, dar și prin mărime și texturi. Și nu doar. Fasolea, și nu vorbim despre planta leguminoasă cu același nume, că ne prinde Crăciunul, ci despre boabele acesteia pe care le folosim pentru hrană, are, în funcție de culoare, mărime, formă, timp diferit de fierbere.

Dacă despre cea albă se spune că fierbe cel mai repede, despre cea pestriță specialiștii – căci, deși poate părea hilar pentru unii, există și specialiști în fasole – spun că e mai afurisită, se lasă mai greu în oală. Și noi vorbim despre cum păcălești fasolea să se lase moale mai repede.

Cea neagră, mai nouă pe piață, este considerată regină printre soiuri de fasole. Conține antioxidanți, proteine, are indice glicemic mic, dar și fibre și minerale precum fier, fosfor, calciu, magneziu, mangan, cupru și zinc. Și, cică, fierbe și mai greu. Chestia e că, dacă fasolea, de orice culoare ar fi ea, e mai veche, mai din anii trecuți, adică n-au mâncat-o gărgărițele, și pe la depozite n-o mănâncă nimic, că au producătorii grijă de asta, fierbe mai greu.

Că e cam ca zburătoarea din curte, cocoș, găină, ce-o fi: dacă e mai bătrân, fierbe mai greu. Face și zeama bună, dar nu se pune. Așa că, dacă i-ai văzut… certificatul de naștere și e cam babă, fasolea, zic, la înmuiat cu ea, în apă rece sau fiartă, că lumea zice și așa, și-așa că e bine, de seara până dimineața. S-ar putea să fie puțin și, nu strică să stea 24 de ore în apă.

Dar, în cazul ăsta, grijă să stea la frigider sau undeva la rece. Că, în loc s-o păcălim să se înmoaie mai repede pentru mâncat, se face coleașă, de nu mai e bună nici pentru porci. Adică se acrește. Dacă n-aveți timp de pierdut cu toanele ei, la oala cu presiune cu ea, aia de-i zice oală minune.

Asta o face în cel mult juma de oră gata bătută. Și poate vreți să rămână boabele întregi. Pentru vreo iahnie, ceva. Dacă nu aveți oală, pe măsură ce fasolea e la fiert, în oală normală, se pune o linguriță de bicarbonat de sodiu. Nu e rău, căci ajută mai încolo, când se mănâncă, și să nu dea dureri de stomac.

Mai e importantă, cum am precizat, și apa în care fierbe fasolea. Nici apa nu e la fel peste tot. La fel cum depinde și dacă fasolea e fiartă la aragaz sau pe foc de lemne. Acesta din urmă scurtează timpul mai mult decât semnificativ, pentru că lemnele au altă putere față de aragaz. Nu știu să zic științific, ca specialiștii. Spun ca să înțeleagă tot poporul.

Acuma, nu e operație pe creier să fierbi fasole. Dar ceva timp mănâncă, înainte s-o mâncăm noi pe ea. Și trebuie să mai stăm cu ochii pe ea. Păi, de exemplu, trebuie să-i schimbăm apa în care fierbe.

De trei ori, zice legenda. Dacă nu aveți răbdare să faceți chestiunea de trei ori, puneți în oala de pe foc, în care fierbe fasolea, o linguriță de inox. Se spune că face minuni: micșorează timpul de fierbere, limpezește apa, pune durerile de burtă pe fugă. Că tot ne frăsuim cum să păcălim fasolea să se lase moale mai repede…

Fasole
Fasole

Focul mic. Capac deasupra. Sare la sfârșit. Fasolea se gătește în mai multe feluri. Aproape singură, dacă trecem peste cele pe care le-am enumerat.

A… Mai e și varianta cu borcanul sau cutia cu fasole boabe de la prăvălie. Sunt gata fierte, doar se pun în tigaie sau în bol. Nu vă mai strofocați să găsiți o soluție de cum păcălești fasolea să se lase moale mai repede.

Spun vă, că eu nu prea folosesc de-asta. Dar, deși babele zic că pe asta o folosesc doar femeile leneșe, eu zic că e utilă când timpul e pe sponci și mâncarea se face mult mai repede, fără să te mai frăsui cum păcălești fasolea să se lase moale mai repede.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...

Scrisoarea amantei lui Ludovic Orban. Iubita lui Orban dă detalii șocante...

Ludovic Orban a avut o amantă mult mai tânără decât el, pe vremea când era premier. Tânăra, Cristina Todoran, supărată, probabil, de faptul că...