Cum poate un rating „junk” să încetinească economia. Două scenarii pentru România până în 2035

România riscă să plătească mai mult pentru investițiile în energie dacă pierde statutul de țară recomandată investițiilor, iar efectele s-ar putea vedea în facturile consumatorilor și în întreaga economie. Avertismentul vine din partea Asociației Energia Inteligentă (AEI), care a analizat impactul unui posibil rating „junk” asupra sectorului energetic până în 2035.

Costuri mai mari pentru investiții și energie mai scumpă

Potrivit analizei, o retrogradare a României în categoria „junk” nu ar însemna doar împrumuturi mai scumpe pentru stat, ci și costuri mai ridicate pentru toate investițiile private.

„Capitalul nu merge acolo unde promisiunile sunt cele mai mari. Merge acolo unde riscul este cel mai mic”, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Acesta explică faptul că fiecare parc fotovoltaic, fiecare turbină eoliană sau fiecare investiție în rețele electrice ar deveni mai costisitoare, iar diferența de cost s-ar regăsi, în final, în factura plătită de consumatori.

Două scenarii pentru România până în 2035

Analiza compară două scenarii.

În primul, România își păstrează statutul de investment grade, stabilizează finanțele publice și menține accesul la finanțare în condiții relativ favorabile. Costul finanțării proiectelor energetice ar rămâne în jurul valorii de 7-8%.

În al doilea scenariu, țara este retrogradată în categoria „junk”, iar costul finanțării ar urca spre 9-10%. În aceste condiții, investitorii ar cere randamente mai mari, iar unele fonduri internaționale și-ar reduce expunerea pe piața românească.

Investiții mai puține, importuri mai mari

Potrivit estimărilor AEI, dacă România ar pierde ratingul recomandat investițiilor:

• capacitățile noi de producție de energie construite între 2027 și 2035 ar scădea de la 14-16 GW la doar 8-10 GW;
• investițiile private în energie s-ar reduce cu aproximativ 10-12 miliarde de euro;
• costul energiei regenerabile ar crește cu 15-25%;
• prețul energiei pe piața angro după 2030 ar putea fi cu până la 30% mai mare;
• importurile de energie aproape s-ar dubla.

Impact direct asupra economiei și populației

Experții avertizează că efectele nu s-ar limita la sectorul energetic. Energia mai scumpă ar însemna costuri mai mari pentru industrie, transport, construcții și producția alimentară, ceea ce ar alimenta inflația.

„Într-o economie modernă, energia este infrastructura tuturor infrastructurilor. Dacă energia devine mai scumpă, întreaga economie devine mai scumpă”, se arată în analiză.

AEI estimează că și numărul gospodăriilor aflate în risc de sărăcie energetică ar putea crește, de la aproximativ 32% la 37%.

România riscă să piardă competiția pentru investiții

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, România dispune de resurse importante – hidroenergie, gaze naturale, energie nucleară, potențial eolian și solar –, însă acestea nu sunt suficiente pentru a atrage investiții dacă percepția privind riscul de țară se deteriorează.

„Investitorii nu cumpără doar potențial. Ei cumpără, înainte de toate, stabilitate”, subliniază președintele AEI.

În contextul în care Uniunea Europeană pregătește investiții de ordinul miilor de miliarde de euro în energie regenerabilă, rețele electrice și tehnologii noi, competiția pentru atragerea capitalului va fi una între state, iar încrederea investitorilor va deveni un factor decisiv.