Cum să citim ”excedentul nemaipomenit” realizat de Guvern

România începe anul 2026 cu o surpriză rară în statisticile fiscale: un excedent bugetar după ani dominați de deficite masive. La prima vedere, cifrele par să indice o revenire spectaculoasă a finanțelor publice. În realitate însă, execuția bugetară din ianuarie spune o poveste mult mai complicată — una în care echilibrul a fost obținut nu printr-o economie mai puternică, ci prin frânarea abruptă a cheltuielilor, tăierea investițiilor și creșteri de venituri alimentate mai ales de schimbări fiscale. Excedentul de 0,85 miliarde de lei reprezintă mai degrabă o pauză contabilă decât o victorie structurală, iar în spatele cifrelor pozitive apar deja semnele unei ajustări fragile, cu riscuri pentru creșterea economică din lunile următoare.

Excedent obținut mai ales prin tăierea cheltuielilor

Principalul factor care explică trecerea pe excedent nu este o explozie a veniturilor, ci reducerea semnificativă a cheltuielilor publice. Cheltuielile totale au scăzut cu 6% față de aceeași perioadă din 2025, coborând la 54,27 miliarde lei.

Cele mai importante reduceri apar la: cheltuielile cu bunuri și servicii (-11,8%), subvenții (-11,1%), dobânzi (-7,9%), alte cheltuieli (-40,2%).

Această ajustare sugerează o politică fiscală restrictivă la începutul anului, bazată pe limitarea plăților și amânarea unor cheltuieli pe motiv că nu s-a adoptat bugetul pe 2026. Cheltielile cu bunuri și servicii nu sunt altceva decât diversele licitații date cu dedicație.

12:42, 26.02.2026 • Indicatori macro

Premieră în ultimii ani: Guvernul începe anul cu excedent bugetar

22:16, 19.01.2026 • ECONOMIE

Bugetul pe 2026, pe drumul cel bun. Alexandru Nazare anunță etapele aprobării în coaliție

Investițiile publice, marea victimă a ajustării bugetare

Cel mai puternic semnal de alarmă vine din zona investițiilor. Cheltuielile de capital au scăzut cu aproape 48%, de la 2,68 miliarde lei la doar 1,39 miliarde lei.

Reducerea investițiilor este una dintre cele mai frecvente metode utilizate pentru corectarea rapidă a deficitului, însă efectele pot deveni vizibile pe termen mediu prin: încetinirea proiectelor de infrastructură, impact negativ asupra creșterii economice, absorbție mai slabă a fondurilor europene.

Chiar dacă investițiile totale au însumat 3,62 miliarde lei, peste 72% provin din proiecte finanțate din fonduri externe, ceea ce indică o dependență ridicată de finanțarea europeană, nu de resurse interne.

Creșterea veniturilor, alimentată de modificări fiscale, nu de economie

Veniturile totale au crescut cu 17,9% față de anul anterior, ajungând la 55,12 miliarde lei. Totuși, analiza structurii arată că această evoluție este determinată în mare parte de schimbări legislative și efecte temporare.

Cele mai mari creșteri provin din: impozitul pe salarii și venit (+31,4%), TVA (+23,9%), venituri nefiscale (+28,2%).

Majorarea încasărilor din impozitul pe venit este legată de eliminarea facilităților fiscale pentru sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT, precum și de distribuiri excepționale de dividende realizate la finalul anului 2025 înaintea modificării regimului fiscal.

Aceasta indică o creștere bazată mai degrabă pe presiune fiscală suplimentară decât pe extinderea organică a economiei.

TVA mai mare, dar și rambursări accelerate

Încasările din TVA au crescut puternic, însă documentul arată și o majorare semnificativă a rambursărilor de TVA — 4,73 miliarde lei în ianuarie 2026, față de 3,76 miliarde lei în anul anterior.

Această combinație sugerează atât modificări de cote, cât și o volatilitate ridicată a fluxurilor fiscale, ceea ce poate influența artificial rezultatul bugetar lunar.

Veniturile sociale cresc peste dinamica economiei

Contribuțiile de asigurări sociale au avansat cu 8,2%, peste ritmul fondului de salarii din economie. Creșterea este explicată prin extinderea bazei de impozitare introdusă prin legislația fiscal-bugetară adoptată în 2025.

Aceasta reflectă o creștere a sarcinii fiscale asupra muncii, aspect considerat sensibil pentru competitivitatea economică pe termen lung.

Cheltuielile sociale domină bugetul

Asistența socială rămâne cea mai mare categorie de cheltuieli, cu 22,74 miliarde lei, reprezentând aproape 42% din totalul cheltuielilor.

Creșterea, chiar dacă modestă (+2%), confirmă rigiditatea structurii bugetare: o mare parte din cheltuieli sunt dificil de ajustat rapid fără decizii politice majore.

Dependenta ridicată de fonduri europene și PNRR

Sumele primite de la Uniunea Europeană au crescut, inclusiv fondurile aferente PNRR, care au urcat de peste trei ori față de anul precedent.

Totuși, scăderea abruptă a proiectelor finanțate din vechiul cadru financiar 2014-2020 (-87,3%) arată o perioadă de tranziție între programe, care poate genera goluri temporare în execuția investițiilor.

Ajustarea salarială în sectorul public

Cheltuielile de personal au scăzut ușor, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Ca pondere în PIB, acestea au rămas însă constante, la 0,7%.

Aceasta indică mai degrabă o stabilizare administrativă decât o reformă structurală a aparatului bugetar.

Venituri volatile din accize și surse nefiscale

Veniturile din accize au crescut cu 7%, dar documentul subliniază volatilitatea ridicată determinată de comportamentul operatorilor economici privind antrepozitarea produselor accizabile.

În paralel, veniturile nefiscale includ sume din vânzarea certificatelor de emisii de carbon — o sursă dependentă de piață și dificil de prognozat pe termen lung.

Esența documentului: consolidare fiscală temporară, nu structurală

Imaginea de ansamblu conturată de execuția bugetară din ianuarie 2026 este una paradoxală. România începe anul cu excedent bugetar, însă acesta pare rezultatul unei combinații de factori conjuncturali: reducerea puternică a investițiilor, limitarea cheltuielilor publice, creșteri de venituri generate de modificări fiscale și efecte temporare, dependență ridicată de fonduri europene.

În lipsa unei creșteri sustenabile a veniturilor bazate pe expansiune economică și a menținerii investițiilor publice, excedentul consemnat la începutul anului riscă să reprezinte mai degrabă o corecție contabilă de moment decât o consolidare reală a finanțelor publice.