Curtea Constituțională, sesizată cu privire la modificările aduse legii vânătorii. „Unele specii pot fi decimate”

Parlamentarii USR depun marți o sesizare la Curtea Constituțională pe proiectul care aduce mai multe modificări Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic, inclusiv în ceea ce privește cotele de vânătoare pentru speciile de păsări migratoare.

În opinia parlamentarilor USR, modificările adoptate pot duce la decimarea anumitor specii de păsări migratoare, cu efect devastator asupra biodiversității, și contravin dreptului comunitar.

Unul din motivele invocate se referă la încălcarea prevederilor Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva „Păsări”).

Noua formă a legii prevede modificări substanțiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligația pozitivă a statului de a asigura protecția mediului, inclusiv prin protecția biodiversității. Încălcarea textelor constituționale reiese prin renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un sistem aleatoriu pe baza unui număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, cât și prin diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător”, se arată în sesizarea depusă de USR.

În România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitați de asociațiile românești. Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puțin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că, într-un an, s-ar putea vâna întregul efectiv populațional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare.

De exemplu, s-ar permite vânarea a 3.660.000 de exemplare din specia gâscă de vară, în condițiile în care, populația în timpul pasajelor este estimată la 6.110-16.162 exemplare, iar populația care iernează la noi este de 4.598-12.510 exemplare (populația cuibăritoare din Europa este formată din 120.000-190.000 de perechi.

De asemenea, dacă în forma iniţială a legii, pentru specia Anser albifrons, gârliţa mare, cota anuală prevăzută era de circa 50.000 de indivizi, în noua formă a legii cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător în parte. Astfel, se estimează că pentru gârliţa mare, într-un sezon de vânătoare, se poate ajunge în noua formă la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, ceea ce este de peste 17 ori mai multe decât în forma iniţială a legii.

Cât privește scurtarea de la 1 an la doar 6 luni a stagiului de pregătire al candidaturii la obținerea permisului permanent de vânătoare, măsura are consecință directă faptul că timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu reprezintă o garanție suficientă că le va permite acestora să fie apți să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna şi a speciilor care se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice.

Neconstituționalitatea modificărilor derivă din faptul că un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii. În plus, legea adoptată nu este corelată și nu este compatibilă cu dreptul comunitar, ci este contrară dreptului comunitar, care statuează faptul că anumite păsări sălbatice pot fi vânate numai în condițiile în care se respectă principiul utilizării durabile/raționale și se stabilesc și se respectă limite fundamentate științific”, declară deputatul USR Stelian Ion.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...