Curtea de Conturi: plăți salariale necuvenite la Autoritatea Națională pentru Cercetare după aplicarea greșită a majorării de până la 50%

Curtea de Conturi a României a identificat plăți salariale necuvenite și erori de aplicare a legislației salarizării la Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), în urma unui audit de conformitate ad-hoc desfășurat între 8 septembrie și 17 octombrie 2025. Raportul, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 55/28.01.2026, concluzionează că majorarea salarială de până la 50% acordată personalului implicat în gestionarea fondurilor europene a fost calculată greșit în anumite situații, generând plăți nejustificate din bani publici.

Auditul a fost finalizat cu concluzie „cu rezerve”, ceea ce indică existența unor abateri semnificative față de cadrul legal aplicabil.

Plăți necuvenite constatate de auditori

Cea mai gravă constatare a Curții de Conturi vizează modul de calcul al salariilor pentru angajații care cumulau două tipuri de majorări salariale prevăzute de lege: majorarea pentru activitatea de control financiar preventiv (CFP); majorarea de până la 50% pentru activități legate de gestionarea fondurilor europene.

Potrivit auditorilor, majorarea de 50% a fost aplicată la un salariu deja majorat, nu la salariul de bază stabilit conform Legii-cadru nr. 153/2017. Or, legislația prevede că aceste majorări nu se cumulează prin includere una în baza celeilalte, ci se aplică separat asupra salariului de bază legal.

10:44, 22.01.2026 • Dezvăluiri

Umbrele lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei: cum a fost „îngropată” licitația pentru siguranța celui mai mare stadion din țară

11:59, 19.01.2026 • Dezvăluiri

Dezmăț în județul lui Ilie Bolojan: active inexistente, investiții raportate greșit și plăți nelegale de milioane de lei

Această interpretare eronată a dus la acordarea unor drepturi salariale suplimentare nejustificate.

În urma recalculării unui eșantion de salarii pentru lunile iunie 2023, iunie 2024 și iunie 2025, auditorii au estimat:

• plăți salariale necuvenite în valoare totală de 37.294 lei brut.

Curtea de Conturi consideră că suma reprezintă prejudiciu și a recomandat extinderea verificărilor asupra tuturor angajaților aflați în situații similare și recuperarea integrală a sumelor, conform Codului muncii.

Termenul propus pentru implementarea măsurilor este 30 martie 2026.

Cauza abaterii: interpretarea greșită a legii salarizării

Raportul indică drept cauză principală interpretarea eronată a prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar.

Auditorii au subliniat explicit că salariul de bază este definit strict de anexele Legii salarizării; majorarea pentru CFP este temporară și distinctă; majorarea pentru fonduri europene se aplică exclusiv salariului de bază, nu unui salariu deja majorat.

Prin includerea majorării CFP în baza de calcul a sporului de 50%, ANC a generat o creștere artificială a veniturilor salariale.

Sesizările inițiale nu s-au confirmat integral

Auditul a fost declanșat în urma mai multor petiții care reclamau presupuse ilegalități în acordarea majorării salariale. Printre acuzațiile analizate s-au numărat: faptul că majorarea ar fi legală doar pentru fonduri nerambursabile, nu și pentru cele rambursabile; acordarea sporului fără atingerea pragului minim de 75% din atribuții dedicate activităților de fonduri europene.

Curtea de Conturi arată însă că aceste sesizări nu s-au confirmat.

Auditorii au stabilit că, în principiu, cadrul legal permitea acordarea majorării salariale personalului ANC implicat în implementarea PNRR și în gestionarea fondurilor europene, inclusiv a celor din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Cine a beneficiat de majorări

Potrivit documentelor analizate:

• în perioada decembrie 2022 – august 2025,
• 126 de salariați au beneficiat de majorarea de până la 50%,
• acordată prin ordine ale ordonatorului principal de credite și decizii ale conducerii instituției.

Personalul vizat provenea în special din structurile care gestionează programele europene, inclusiv Direcția Generală pentru Gestiune și Coordonare PNRR.

Pentru angajații acestor structuri, auditorii au constatat că atribuțiile legate de fonduri europene puteau ajunge chiar la 100% din activitate.

Probleme privind verificarea procentului de activitate

În cazul altor structuri ale instituției, Curtea de Conturi a semnalat o limitare importantă:

deși fișele de post includeau atribuții legate de fonduri europene, auditorii nu au putut confirma în mod cert dacă acestea reprezentau minimum 75% din activitate, deoarece nu exista o evidență a timpului efectiv alocat fiecărei atribuții.

Această situație a fost consemnată ca vulnerabilitate administrativă, fără a conduce însă la concluzia că majorările ar fi fost acordate ilegal.

Inițial, verificarea a vizat exclusiv legalitatea acordării sporului. Pe parcursul misiunii, auditorii au extins însă analiza asupra bazei de calcul a salariilor, pentru a evita prescripția eventualelor prejudicii.

Această extindere a dus la identificarea plăților necuvenite și a determinat concluzia finală „cu rezerve”.

Poziția Autorității Naționale pentru Cercetare

ANC a susținut că unele neclarități din raport ar reprezenta erori materiale de prezentare privind modul de evidențiere a majorărilor salariale succesive din 2024. Curtea de Conturi a precizat însă că aceste aspecte nu influențează cuantumul sumelor estimate ca fiind acordate necuvenit.

Recomandările Curții de Conturi

Instituția de control a stabilit obligații clare pentru conducerea ANC: recalcularea integrală a drepturilor salariale acordate prin mecanismul greșit; extinderea verificărilor asupra întregii perioade și asupra tuturor beneficiarilor; stabilirea exactă a prejudiciului; recuperarea sumelor plătite necuvenit.

În cazul neaplicării măsurilor, pot deveni incidente prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.