Daniel David: învățământul preuniversitar ineficient e un risc de securitate națională

Educația este ineficientă în învățământul preuniversitar, generând absolvenți cu o calitate slabă a competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut. Toate aceste aspecte devin un risc de securitate națională, relevă un raport prezentat, luni, de ministrul Educației, Daniel David.

„Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, este asumat de ministrul Daniel David, nefiind un document al Guvernului sau al Ministerului Educației și Cercetării.

Învățământul preuniversitar, axat pe opt competențe-cheie

„Învățământul preuniversitar obligatoriu – preșcolar-primar-gimnazial-liceal – trebuie să transfere, prin educație, cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni satisfăcuți de propria viață. Educația antepreșcolară trebuie generalizată și regândită pentru a asigura prerechizitele necesare învățământului obligatoriu. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar”, se arată în document.

Elevii nu învață de unde vin cunoștințele

Conform raportului, formarea trebuie să se facă bazată pe înțelegerea modului în care anumite cunoștințe au fost dobândite sau create. Acest lucru trebuie să se petreacă încă de la intrarea în sistemul de învățământ. Rezultatul va fi că viitorii absolvenți vor fi capabili să învețe singuri, să își dobândească informațiile necesare pe tot parcursul ulterior al vieții.

17:24, 03.07.2025 • Educație

Daniel David: „Când educația are probleme, țara are probleme”

13:34, 02.07.2025 • Educație

Daniel David: „Din educație și cercetare nu dăm oameni afară”

„Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice, astfel încât absolvenții să nu rămână prizonierii cunoașterii asimilate în timpul studiului, cunoaștere care în timp devine depășită, ci să înțeleagă și modalitatea de generare a acestei cunoașteri, pentru a se putea dezvolta, asimilând noile dezvoltări ale științei”, arată Daniel David în evaluarea sa.

Cercetarea are o arhitectură depășită

În ceea ce privește sistemul național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), specialistul consideră că are „o arhitectură depășită (fragmentată, greu de coordonat, prost distribuită la nivel național și cu suprapuneri care frânează dezvoltarea și irosește resurse), care nu atrage resurse internaționale majore și este vulnerabil la brain drain”.

Daniel David a explicat de ce universităţile româneşti nu se află în topurile internaţionale, arătând că, aşa cum sunt organizate acum, nici nu pot intra în astfel de topuri. Ministrul e de părere că este nevoie ca universităţile să îşi definească misiunea şi că este nevoie de ”concentrări academice, de jos în sus, cu susţinere financiară”.

„Dacă ar funcţiona bine, învăţământul superior ar trebui să genereze absolvenţi care să fie buni specialişti, buni cetăţeni, mulţumiţi cu propria viaţă, iar absolvenţii de licenţă să se integreze bine pe piaţa muncii, în timp ce aceia care termină masterate sau doctorate să schimbe piaţa muncii”, a evidențiat Daniel David.