De ce îmbătrânim mai rapid după 50 de ani

O echipă de cercetători chinezi a descoperit că îmbătrânirea umană nu este liniară. Astfel, după 50 de ani, proteinele și țesuturile organismului încep să se deterioreze mult mai rapid decât înainte.

Ce arată studiile

Studiile din 2024 și 2025 au identificat mai multe „puncte de inflexiune” critice. Este vorba, spre exemplu, despre o cercetare ale cărei rezultate au fost prezentate în Cell de o echipă de cercetători chinezi, conduși de Guang-Hui Liu.

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat 516 probe din 13 tipuri de țesuturi umane colectate de la 76 de donatori de organe cu vârste cuprinse între 14 și 68 de ani, care au decedat în urma unor traumatisme cranio-cerebrale, arata G4Media.

Probele de țesut au inclus probe cardiovasculare, digestive, respiratorii, endocrine și musculo-scheletice, precum și probe ale sistemului imunitar, pielii și sânge. În continuare, cercetătorii au documentat tipurile de proteine găsite în probele de organe și țesuturi, permițându-le să creeze ceea ce Liu a numit „un atlas proteomic al îmbătrânirii”.

16:04, 13.06.2025 • TEHNOLOGIE

Tehnologia, aliat neașteptat la vârsta a treia. Modul în care telefoanele întineresc oamenii bătrâni

06:15, 09.06.2025 • Sănătate

Veste bună dată de cercetători. Cafeaua ajută doamnele să îmbătrânească frumos

Concluzia studiului a fost publicată de Medical News Today: punctul principal de accelerare este în jurul vârstei de 50 de ani. Cercetarea arată că traiectoria de îmbătrânire a țesuturilor și organelor devine mai abruptă după această vârstă.

Alte perioade critice:

• 44 de ani: Schimbări dramatice biomoleculare apar la mijlocul anilor 40, arată un studiu de la Stanford.
• peste 50 de ani: viteza de îmbătrânire accelerează vizibil: crește riscul de boli cardiovasculare, neurodegenerative și metabolice. Sistemul imunitar devine mult mai slăbit (fenomen numit imunosenescență).
• 60 de ani: Multe schimbări dramatice se întâmplă la începutul anilor 60, ceea ce nu este surprinzător, deoarece multe riscuri de boli legate de vârstă cresc în acel moment.

Bătrâneţea, cea mai mare spaimă a adulţilor

Concluziile studiilor vin în contextul în care teama de bătrânețe este cea mai mare spaimă a adulților. Odată cu înaintarea în vârstă, spun studiile, aceasta se atenuează. Asta înseamnă că tinerii se tem mai tare de bătrânețe decât persoanele de vârsta a doua.

Pentru prima dată în istoria omenirii, atingerea bătrâneții este un lucru subînțeles. Oamenii se așeaptă să trăiască mult, iar longevitatea nu mai este doar pentru privilegiați, scrie G4Media. La nivel global, aproximativ 79% dintre femei și 70% dintre bărbați se pot aștepta să împlinească vârsta de 65 de ani și chiar mai mult.

Aproape o jumătate dintre adulții lumii se tem însă de bătrânețe, arată studii recente. Este, din acest punct de vedere, una dintre spaimele cele mai importante ale oamenilor, care pot fi mascate și în alte frici: frica de moarte, de pierdere a controlului, de boală, de schimbare, de marginalizare socială, de singurătate, de pierdere a stimei de sine și multe altele.

Frica se atenuează odată cu înaintarea în vârstă

Un studiu citat de Forbes Health relevă și un alt aspect important, oarecum neașteptat: frica de bătrânețe se atenuează pe măsură ce oamenii avansează în vârstă.

Îmbătrânirea este o parte inevitabilă și uneori descurajantă a vieții, dar conform unui sondaj recent al Forbes Health efectuat de OnePoll pe 2.000 de adulți, 47% dintre oameni se tem de vârsta înaintată.

Pe de altă parte, oamenii par să se teamă tot mai puțin de acest lucru, cu fiecare an în care îmbătrânesc. Cu toate acestea, multe aspecte ale procesului de îmbătrânire par să fie un motiv de îngrijorare, scriu jurnaliștii publicației.

Potrivit sondajului, 63% dintre adulții americani care au spus că se tem de îmbătrânire sunt cel mai îngrijorați de potențiala scădere a sănătății pe măsură ce îmbătrânesc, urmați de pierderea celor dragi (52%) și de preocupările financiare (38%).

În același timp, 30% dintre respondenți au remarcat o teamă de singurătate și/sau izolare pe măsură ce îmbătrânesc, iar 20% își fac griji că se simt plictisiți sau lipsiți de un scop pe măsură ce îmbătrânesc.