De ce ne chinuim să atragem fonduri europene? Un document guvernamental dezvăluie debandada administrativă

Guvernul României se pregătește să adopte o ordonanță de urgență care să completeze Ordonanța nr. 85/2023, actul care reglementează gestionarea fondurilor europene nerambursabile alocate țării noastre din Fondul European de Garantare Agricolă și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Oficial, scopul ordonanței este asigurarea continuității plăților către beneficiarii agricoli și evitarea pierderii fondurilor europene. În realitate, un document guvernamental scoate în evidență o adevărată criză a administrării fondurilor UE în România, plină de vulnerabilități sistemice, lacune legislative și riscuri care pot afecta atât bugetul de stat, cât și fermierii.

Fonduri europene în pericol din cauza birocrației și a lacunelor legislative

Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță dezvăluie că actualul cadru normativ este incomplet și neadecvat: fluxul financiar al fondurilor europene nu poate fi gestionat eficient fără completări legislative urgente. Autoritățile române depind de verificările Comisiei Europene și ale Curții Europene de Conturi pentru a corecta erorile și a proteja plățile. În termeni simpli, România nu poate să-și gestioneze singură fondurile și se află sub supraveghere externă permanentă, ceea ce evidențiază un deficit major în structurile administrative și de control financiar.

Documentul guvernamental subliniază că, fără această completare legislativă, există riscul blocării plăților către beneficiari sau chiar dezangajarea fondurilor europene, ceea ce ar produce efecte negative directe asupra fermierilor care așteaptă subvențiile.

Urgența legislativă: soluție sau semnal de slăbiciune?

Nota de fundamentare justifică ordonanța „în regim de urgență”, invocând riscul pierderii fondurilor europene și compromiterea credibilității României în fața Comisiei Europene. Totuși, situația scoate în evidență un aspect problematic și anume că România ajunge să fie nevoită să adopte rapid acte legislative pentru probleme care ar fi putut fi anticipate și gestionate mai bine.

Documentul sugerează că procedurile parlamentare standard nu sunt suficient de rapide pentru a răspunde unor constatări externe, iar legislația actuală nu permite aplicarea imediată a recomandărilor. În alte cuvinte, autoritățile române recunosc că nu au mecanisme preventive și trebuie să recurgă la soluții legislative de urgență pentru a proteja fondurile europene.

Riscul pentru fermieri și efectele sociale

Planul Strategic PAC 2023-2027 include intervenții pentru toate regiunile agricole ale României, inclusiv scheme pentru restructurarea plantațiilor viticole, pentru care au fost alocate aproximativ 41,55 milioane euro. Documentul guvernamental avertizează că întârzierea în reglementarea legală poate duce la întârzierea plăților către fermieri, creând riscuri financiare semnificative pentru cei care depind de aceste subvenții pentru supraviețuirea și dezvoltarea activităților agricole.

Absența unui mecanism clar de distribuire a responsabilităților și de implementare a măsurilor corective poate compromite credibilitatea României în fața Uniunii Europene și poate afecta obligațiile de raportare și conformitate, ceea ce ar putea bloca accesul la alte fonduri europene în viitor.

Vulnerabilități sistemice și riscuri financiare

Nota de fundamentare avertizează asupra unui fenomen grav – neconformitatea sistemică. Practic, România riscă să fie sancționată financiar pentru erori administrative și pentru lipsa unui cadru legal care să permită aplicarea rapidă a corecțiilor recomandate de audit. Acest risc nu afectează doar bugetul de stat, ci și funcționarea întregului sistem de gestionare a fondurilor europene, generând incertitudine pentru beneficiari și pentru autoritățile locale implicate.

În plus, absența unor reguli clare privind măsurile corective și responsabilitățile instituțiilor expune statul la critici din partea Comisiei Europene și poate duce la dezangajarea fondurilor, cu efecte directe asupra fermierilor care așteaptă sprijinul financiar.

România între urgență și improprie gestiune financiară

Documentul guvernamental evidențiază că ordonanța de urgență este „imperativ juridic” pentru prevenirea unor riscuri sistemice. Totuși, aceasta arată și o administrare deficitară a fondurilor europene, în care întârzierea implementării corecțiilor din audit generează vulnerabilități majore. România se află astfel într-o situație paradoxală: fondurile europene sunt disponibile, dar administrarea lor depinde de adoptarea rapidă a unor acte legislative pentru probleme care ar fi putut fi prevenite.