Deficit bugetar istoric: România va încheia 2025 cu 8,4% din PIB pe minus – DOCUMENT OFICIAL

Deficitul bugetului general consolidat al României va crește în 2025 la 159,7 miliarde lei, echivalentul a 8,4% din PIB, conform proiectului de act normativ privind rectificarea bugetară.

Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului, făcut public de Ministerul Finanțelor,  prevede o majorare a cheltuielilor bugetului general consolidat cu 27,8 miliarde lei, în timp ce veniturile cresc doar cu 3,2 miliarde lei, ceea ce duce la un dezechilibru suplimentar de 24,6 miliarde lei.

Veniturile bugetare – scăderi la TVA și venituri nefiscale, creșteri la accize și impozitul pe dividende

Rectificarea bugetară scoate în evidență dezechilibre majore între așteptările inițiale și realitatea colectării veniturilor. Deși la prima vedere modificarea de -1,8 miliarde lei pare moderată, structura acestor evoluții arată vulnerabilități persistente în sistemul fiscal.

• TVA (-2,44 miliarde lei) – principala sursă de venit a bugetului rămâne afectată de nivelul redus al colectării. Evaziunea fiscală, consumul mai slab decât cel prognozat și întârzierile în implementarea sistemului e-Factura limitează încasările. Măsurile legislative adoptate recent (extinderea obligațiilor de raportare, controale mai stricte) au un impact pozitiv, dar insuficient pentru a acoperi decalajul.

• Impozit pe profit (-1,41 miliarde lei) – scăderea provine în special din sectorul bancar și cel al companiilor mari. Pe fondul costurilor crescute și al încetinirii economiei, profiturile raportate sunt sub estimările inițiale. În plus, unele companii și-au optimizat fiscal activitatea, reducând astfel baza de impozitare.

• Venituri nefiscale (-2,24 miliarde lei) – aici intră dividendele încasate de stat de la companiile la care este acționar și alte surse precum penalități, redevențe sau recuperări din ajutoare de stat. Rezultatele financiare mai slabe ale companiilor de stat, combinate cu o execuție întârziată a unor programe, explică această scădere.

• Contribuții sociale (-776,6 milioane lei) – în condițiile în care salariile au crescut peste medie în unele sectoare, diminuarea încasărilor semnalează fie probleme de raportare și colectare, fie efectul neuniform al măsurilor fiscale aplicate la începutul anului.

22:17, 27.09.2025 • POLITICĂ

Buget strâns la curea: ordonatorii au cerut 80 de miliarde, Guvernul spune «nu se poate»

22:47, 17.09.2025 • ECONOMIE

Nazare: România are toate ingredientele pentru depășirea contextului fiscal-bugetar până la sfârșitul anului 2026

Pe partea pozitivă, există și domenii care compensează parțial aceste pierderi:

• Impozit pe dividende și venituri din microîntreprinderi (+1,27 miliarde lei) – creșterea cotei pe dividende, dar și dinamica antreprenoriatului mic și mijlociu aduc venituri mai mari decât s-a anticipat.

• Impozit pe venit (+1,68 miliarde lei) – majorarea cotei de la 8% la 10% pentru dividende și îmbunătățirea gradului de colectare explică surplusul.

• Accize (+513,6 milioane lei) – măsurile de politică fiscală au fost decisive: scumpirea carburanților, tutunului și băuturilor alcoolice, dar și introducerea accizei la vinurile liniștite. Impactul social este însă unul sensibil, întrucât creșterea accizelor alimentează inflația și nemulțumirea consumatorilor.

• Impozite pe cifra de afaceri și pe instituțiile de credit – noile reglementări au crescut sarcina fiscală pentru marii jucători din economie, în special bănci și companii cu cifre de afaceri ridicate, ceea ce explică încasările mai mari.

• Asistență nerambursabilă pentru PNRR (+2,19 miliarde lei) – fluxurile de bani europeni sunt o gură de oxigen pentru buget. Totuși, dependența de aceste fonduri este riscantă, întrucât ele depind strict de implementarea proiectelor și respectarea jaloanelor agreate cu Bruxelles-ul.

Cheltuieli record: dobânzi, asistență socială și proiecte PNRR

Pe partea de cheltuieli, rectificarea arată o presiune majoră pe buget: +23,35 miliarde lei per sold. Structura arată că România se confruntă cu costuri inevitabile, dar și cu rigidități greu de corectat pe termen scurt.

• Dobânzi (+12,08 miliarde lei) – reprezintă cea mai mare creștere și confirmă faptul că România plătește tot mai mult pentru a-și finanța datoria. Creșterea randamentelor la titlurile de stat și deprecierea leului față de principalele valute sporesc povara. Practic, costurile de finanțare erodează spațiul fiscal pentru investiții.

• Transferuri între instituții publice (+4,35 miliarde lei) – redistribuiri necesare pentru a acoperi cheltuielile de funcționare și proiectele cu finanțare mixtă. Ele reflectă și lipsa unei discipline bugetare ferme, fiecare minister solicitând suplimentări pentru a-și continua programele.

• Asistență socială (+3,34 miliarde lei) – fondurile suplimentare sunt destinate în principal pensiilor și prestațiilor sociale. Având în vedere îmbătrânirea populației și presiunea electorală, aceste cheltuieli cresc într-un ritm care depășește evoluția veniturilor.

• Proiecte finanțate prin PNRR (+8,14 miliarde lei) – o parte semnificativă reprezintă cofinanțare și împrumuturi aferente planului. Creșterea este necesară pentru a accelera absorbția și pentru a respecta termenele impuse de Comisia Europeană.

• Fondul de rezervă (+500 milioane lei) – suplimentarea arată intenția Guvernului de a avea o marjă de manevră pentru situații neprevăzute, însă există riscul utilizării în scopuri clientelare sau politice.

Scăderile sunt limitate și vin din zone unde execuția bugetară a fost sub așteptări:

• Cheltuieli de capital (-2,07 miliarde lei) – investițiile proprii ale statului sunt sacrificate pentru a face loc altor priorități. Această tendință riscă să perpetueze dependența de fondurile europene.

• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (-4,12 miliarde lei) – întârzierea implementării unor proiecte europene explică această reducere. România pierde astfel oportunități de investiții, deși fondurile sunt disponibile.

Cum se redistribuie banii între ministere

Printre principalii beneficiari ai rectificării:

• Ministerul Finanțelor: +20,07 miliarde lei (în special pentru plata dobânzilor și finanțarea PNRR).

• Ministerul Muncii: +5,51 miliarde lei (pensii și asistență socială).

• Ministerul Dezvoltării: +2,47 miliarde lei (Programul Anghel Saligny și proiecte PNRR).

• Ministerul Agriculturii: +1,22 miliarde lei (fonduri europene și modernizare).

• Ministerul Energiei: +1,19 miliarde lei (subvenții pentru compensarea facturilor la energie).

• Ministerul Mediului: +860 milioane lei (proiecte finanțate prin PNRR).

Pe de altă parte, unele ministere pierd fonduri:

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3,24 miliarde lei, din economii la proiectele externe.

• Ministerul Sănătății: -2,66 miliarde lei, ca urmare a execuției reduse a proiectelor PNRR și fonduri europene.

• Ministerul Transporturilor: -1,85 miliarde lei, după realocări și economii la proiectele finanțate extern.

Impactul social: pensii, salarii, sănătate și energie

Rectificarea are și o componentă socială importantă:

• Se asigură plata integrală a pensiilor și indemnizațiilor sociale.

• Sunt finanțate gratuitățile pentru transportul elevilor și Programul pentru școli.

• Se acoperă concediile medicale și indemnizațiile de sănătate.

• Se alocă fonduri pentru compensarea facturilor la energie electrică și termică.

Datoria publică și riscul de sustenabilitate

Documentul prevede o datorie publică de 59,6% din PIB la finalul lui 2025, apropiată de pragul de alertă european de 60%. Costurile cu dobânzile, care cresc spectaculos, pun presiune suplimentară pe buget.

Rectificarea necesită derogări de la Legea responsabilității fiscal-bugetare și de la legea plafoanelor bugetare, ceea ce arată că Guvernul depășește limitele legale asumate anterior pentru deficit, cheltuieli de personal și datorie publică.

Rectificarea bugetară pe 2025 aduce o expansiune puternică a cheltuielilor, în special pentru dobânzi, protecție socială și proiecte finanțate prin PNRR, dar veniturile suplimentare nu reușesc să compenseze. Deficitul urcă la un nivel considerat nesustenabil în raport cu angajamentele europene, ceea ce pune presiune pe finanțele publice și pe capacitatea României de a-și respecta obligațiile fiscale.

NFproiectOUGrectificarebugetdestat2025_29092025