Deficitul României în 2025: Ce înseamnă pentru fiecare dintre noi

România se confruntă în 2025 cu un deficit bugetar estimat la 8,4% din PIB, conform celei mai recente revizuiri fiscale, publicate după rectificarea bugetară din 1 octombrie. Aceasta înseamnă că Guvernul cheltuiește mai mult decât încasează, iar diferența trebuie finanțată prin împrumuturi.

Cum se traduce acest deficit în termeni concreți pentru români?

Deficitul bugetar de 8,4% din PIB în 2025 poate părea un termen abstract, dar se poate traduce în termeni concreți pentru fiecare cetățean. România are aproximativ 19 milioane de locuitori, ceea ce înseamnă că fiecare român “participă” la finanțarea deficitului cu aproximativ 5.000 de lei pe parcursul anului.

Această sumă nu înseamnă că fiecare persoană plătește direct această sumă din buzunar, ci reflectă partea proporțională a cheltuielilor publice care depășesc veniturile statului. Majoritatea acestei sume este destinată plăților pentru dobânzile datoriei publice, care cresc pe măsură ce guvernul se împrumută pentru a acoperi deficitul. O altă parte importantă este alocată cheltuielilor sociale, cum ar fi pensiile și ajutoarele sociale, și sănătății, pentru finanțarea spitalelor, medicamentelor și serviciilor medicale.

Astfel, deficitul arată practic cât din resursele publice sunt “consumate” pentru menținerea funcționării statului și pentru finanțarea obligațiilor existente, lăsând mai puțin spațiu pentru noi investiții sau îmbunătățirea serviciilor publice.

08:00, 03.10.2025 • OPINII

Vecina Doina și deficitul de 8,4%

06:18, 26.09.2025 • ECONOMIE

Rectificarea bugetară, explicată de ministrul Finanțelor: „Acoperim integral pensii, salarii și asistență socială”

Cheltuieli tot mai mari

Rectificarea bugetară din 2025 arată că provocările nu vin doar din venituri mai mici decât s-a anticipat, ci mai ales din cheltuieli mai mari decât planificat. În cifre, bugetul României va cheltui cu 27,8 miliarde de lei mai mult decât în bugetul inițial, echivalentul a 1,6% din PIB-ul estimat de Fitch.

Cea mai mare parte a acestei creșteri este determinată de plățile pentru dobânzile la împrumuturi, care cresc pe fondul deficitului ridicat și al costurilor de finanțare. În plus, guvernul a majorat cheltuielile pentru asistența socială și sănătate, pentru a susține pensiile, ajutoarele sociale și serviciile medicale esențiale.

Acest lucru înseamnă că, deși pachetele fiscale au încercat să tempereze deficitul, presiunile pe cheltuielile sociale și costurile de împrumut au dus la creșterea cheltuielilor totale. Practic, o parte semnificativă a resurselor statului nu poate fi folosită pentru investiții noi în infrastructură, educație sau alte proiecte de dezvoltare.

Datoria publică crește rapid

Deficitul persistent, combinat cu o creștere economică modestă (0,7% în 2025, conform prognozelor Fitch), face ca datoria publică să crească semnificativ. Aceasta va urca de la 54,8% din PIB în 2024 la 59% în 2025, iar până în 2027 ar putea ajunge la 65,6% din PIB, depășind media țărilor cu rating BBB.

O datorie publică mai mare înseamnă că o parte tot mai mare a bugetului va fi folosită pentru plata dobânzilor, reducând fondurile disponibile pentru investiții în infrastructură, educație sau sănătate. În termeni practici, aceasta înseamnă că viitoarele generații vor suporta costuri mai mari, fie prin taxe mai mari, fie prin servicii publice mai limitate.

Creșterea rapidă a datoriei subliniază nevoia urgentă de măsuri de consolidare fiscală credibile, pentru a preveni ca România să intre într-un ciclu de îndatorare tot mai accentuat, care ar putea afecta stabilitatea economică pe termen mediu și lung.

Măsuri guvernamentale și provocări politice

Guvernul a introdus deja pachete fiscale pentru a limita creșterea deficitului, inclusiv prin înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026 și reducerea cheltuielilor administrațiilor locale. Totuși, unele măsuri, cum ar fi reducerea pensiilor speciale, sunt supuse revizuirii Curții Constituționale, iar sprijinul politic nu este garantat.

Avertisment de la Fitch

Fitch avertizează că menținerea credibilității politicii fiscale este esențială pentru stabilizarea ratingului României. Dacă măsurile de consolidare nu sunt implementate eficient, riscul unei datorii publice și mai mari poate avea efecte directe asupra fiecărui român, prin taxe mai mari, reducerea serviciilor publice sau creșterea costului împrumuturilor.