Demonstrație de forță în Marea Neagră: SUA trimit un mesaj ferm Moscovei. Niciodată, în administrația Trump, nu a fost mai aproape de Crimeea
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/Global-Hawk.webp)
Statele Unite par să adopte o poziție tot mai fermă față de Rusia, într-un moment tensionat pe scena internațională.
O dronă de recunoaștere strategică RQ-4B Global Hawk a SUA a efectuat, sâmbătă, un zbor amplu de monitorizare în zona Mării Negre, conform datelor publicate de serviciul Flightradar24. Aparatul, operat de la baza aeriană navală Sigonella a NATO din Sicilia, a survolat spațiul aerian internațional, în apropierea coastei românești, la circa 130 de kilometri de Peninsula Crimeea.
Zborul, confirmat de publicația Kyiv Post, este interpretat de analiștii militari drept o demonstrație de forță a administrației Trump, nemulțumită de blocajele diplomatice dintre Rusia și Ucraina. Apariția dronei SUA la o altitudine de 15.500 de metri în proximitatea unei zone sensibile are o puternică încărcătură strategică, mai ales în contextul eșecului negocierilor recente dintre cele două state est-europene.
RQ-4B Global Hawk – „ochiul” american din stratosferă
Drona implicată în misiune este RQ-4B Global Hawk, cel mai mare vehicul aerian fără pilot din lume, produs de compania americană Northrop Grumman. Având o anvergură de aproape 40 de metri și o autonomie de zbor de peste 30 de ore, aceasta este dotată cu senzori de ultimă generație, inclusiv radare cu deschidere sintetică și echipamente optice și infraroșii.
RQ-4B poate monitoriza o suprafață de până la 100.000 km² pe zi, colectând informații detaliate despre activitățile aeriene și navale, dar și despre sistemele de apărare ale unor state. Survolul deasupra regiunii Mării Negre a fost primul zbor documentat oficial al acestei drone în zonă începând cu luna iunie a anului precedent.
Tensiuni tot mai mari după eșecul negocierilor de la Istanbul
Zborul dronei americane vine la doar câteva zile după o întâlnire tensionată între delegațiile Rusiei și Ucrainei, desfășurată pe 16 mai, la Istanbul, sub medierea Turciei. Discuțiile s-au încheiat fără progrese majore, fiind considerat un eșec diplomatic. Singura înțelegere a fost realizarea unui schimb de câte 1.000 de prizonieri de război.
În timpul negocierilor, șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a amenințat cu un război de durată, evocând Marele Război Nordic din secolul al XVIII-lea, care a durat 21 de ani. El a reiterat solicitările Moscovei ca Ucraina să recunoască anexarea Crimeei, să cedeze regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie și să accepte o poziție de neutralitate.
Reacții diplomatice și militare în lanț
În urma eșecului tratativelor, Steven Witkoff, trimisul special al președintelui Trump pentru Rusia, și-ar fi anulat deplasarea planificată la Moscova, potrivit unei dezvăluiri a Financial Times. Totodată, premierul britanic Keir Starmer a cerut extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei și creșterea sprijinului militar acordat Ucrainei.
Casa Albă a confirmat o convorbire telefonică între președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, ce a avut loc luni dimineață (ora Washingtonului). Într-o conferință de presă anterioară, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că Trump dorește „să vadă acest conflict încheiat”, exprimându-și totodată frustrarea față de intransigența ambelor părți.
Zborul dronei Global Hawk în Marea Neagră este perceput ca o reacție strategică a Washingtonului la stagnarea procesului de pace și la retorica tot mai agresivă a Rusiei. Prin această demonstrație aeriană de supraveghere, SUA semnalează că monitorizează atent evoluțiile din regiune și că nu vor tolera escaladări necontrolate.