Descoperire arheologică majoră la Alba Iulia: arheologii au identificat poarta pe care a intrat Mihai Viteazul în Cetate

O echipă de arheologi ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, coordonată de dr. Anca Timofan, a făcut o descoperire istorică în zona bastionului Capistrano din Cetatea Alba Carolina. Săpăturile au scos la iveală ruinele porții medievale Sf. Gheorghe – poarta prin care Mihai Viteazul ar fi intrat triumfal în Cetatea Bălgradului la 1 noiembrie 1599 – construită direct peste poarta principală (Porta Praetoria) a castrului roman al Legiunii a XIII-a Gemina.

Continuitate de peste două milenii în același punct strategic

Descoperirea confirmă existența unei continuități strategice și edilitare în același punct fortificat, folosit succesiv de romani, de autoritățile medievale și ulterior de armata habsburgică. În cele trei secțiuni arheologice deschise, echipa a identificat structuri datând din epoca romană (sec. II–III d.Hr.), perioada medievală timpurie (sec. IX–XII), Principatul Transilvaniei (sec. XVI–XVII) și epoca habsburgică (sec. XVIII–XIX), scrie alba24.ro.

Ruinele porții medievale Sf. Gheorghe și structura castrului roman

În partea inferioară a bastionului a fost descoperit un segment din zidul estic al palestrei castrului roman – un edificiu patrulater monumental, folosit pentru antrenamentele soldaților. Zidul roman a fost ulterior suprapus de curtina estică a cetății medievale.

În partea superioară, arheologii au identificat structura nordică a porții fortificate Sf. Gheorghe, inclusiv pilonii și zidurile culoarului dintre barbacana circulară și turnul de intrare, situate la aproximativ trei metri adâncime. Materialele folosite – cărămidă, calcar și mortar de calitate – indică un nivel înalt de execuție pentru epocă.

15:30, 14.09.2025 • NECONVENTIONAL

Alba Iulia doboară un nou record mondial. A fost confirmat de Guinness World Records

14:44, 29.07.2025 • LIFESTYLE

România va intra în Cartea Recordurilor cu o masă lungă de 2,7 km – Masa care Unește

La o adâncime de patru metri, echipa a descoperit și turnul de nord al porții romane, construit din blocuri mari de calcar fasonate, în tehnica opus quadratum. Potrivit izvoarelor din secolul al XVII-lea, pe fațada acestei porți se afla un relief reprezentând celebra scenă a lupoaicei care îi alăptează pe Romulus și Remus – un simbol al moștenirii romane.

Sursa foto: alba24.ro

Cercetări stratigrafice și noi date despre evoluția fortificației

Analizele stratigrafice au arătat că zidurile medievale au fost demolate sistematic de autoritățile austriece la începutul secolului al XVIII-lea, pentru a face loc noii fortificații baroce – Cetatea Alba Carolina, a cărei construcție a început în 1715. Tot pe bastionul Capistrano au fost identificate și urmele mănăstirii franciscane ridicate între 1725 și 1742, dezafectată după asediul din 1849.

Planurile istorice realizate de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti în 1711 și 1714 confirmă existența porții Sf. Gheorghe (Porta di St. Giorgio) și a barbacanei sale circulare, menționate și în hărțile din 1687 sub denumirea de „Porta Capituli”.

Poarta intrării lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului

Poarta Sf. Gheorghe are o semnificație aparte în istoria românilor, fiind locul prin care Mihai Viteazul a intrat în Cetate după victoria de la Șelimbăr. Momentul a fost imortalizat de artiști precum Constantin Lecca, Sava Henția sau Stoica Dumitrescu și a rămas simbolul unirii politice de scurtă durată a Țărilor Române.

Echipa de cercetare

Cercetările au fost coordonate de dr. Anca Timofan (responsabil științific), alături de dr. Anca-Daniela Matiș, Teodor Muntean, Cosmin Vesa, dr. Dan Anghel, dr. Sidonia Olea, Sorin Șerban, Valentin Deleanu, Radu-Andrei Sebeni, Dana Zudor, dr. Monica Druță și o echipă de săpătură formată din specialiști și studenți.