Deși am intrat în Schengen, cozile peste Dunăre rămân kilometrice! De ce se întâmplă asta

România și Bulgaria au intrat pe 31 martie în Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Dacă turiștii pot călători liber în aeroport, iată că la Vama Ruse cozile de TIR-uri rămân kilometrice

Așadar, cozile peste Dunăre rămân kilometrice, pe cele două părți ale podului Giurgiu-Ruse, deși am intrat în Schengen. Acest lucru se datorează faptului că Dunărea este fluviu, așadar nu face parte din acordul Schengen.

Cozile peste Dunăre rămân kilometrice, deși am intrat în Schengen

Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu se vor diminua controalele la frontieră, iar cozile de tiruri, lungi de câţiva kilometri, dintre cele două părţi ale Podului Ruse – Giurgiu, vor continua ca și până acum.

Mai mult, Comisia Europeană a concluzionat că punctele de frontieră peste Dunăre sunt considerate graniţe terestre, iar acestea nu sunt incluse în acordul privind libera circulaţie a cetăţenilor.

16:40 • SOCIAL

De ce documente vei avea nevoie pentru a putea călători în ”Air Schengen”

06:15 • POLITICĂ

Gheorghe Falcă cere drepturi depline în Schengen pentru România și Bulgaria

Vineri, în zona punctului de frontieră Ruse-Giurgiu s-a format o coloană consistentă de tiruri, iar acest lucru este deja o normalitate. Șoferii de tiruri însă au ajuns la capătul răbdării, deoarece sunt nevoiți câteodată să aștepte zile întregi.

În ultimele 24 de ore, peste 3.400 de camioane şi 2.400 de autoturisme şi autocare au traversat Podul Ruse-Giurgiu, în ambele sensuri, majoritatea aşteptând ore întregi.

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a afirmat duminică, după ce România a intrat în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, că decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, declarându-se însă convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.

„Eforturile noastre pentru aderarea şi cu frontierele terestre sunt continue şi pe multiple canale diplomatice, precum şi prin munca din teren a Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii. Relaţiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte ministere de Interne din statele membre ale UE.

Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe. Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”, a subliniat Predoiu.