Destinul Unităților 3 și 4, „legat” de brațul Bala: Pariul de miliarde de euro al României depinde de un proiect neterminat

Extinderea centralei nucleare de la Cernavodă la patru reactoare se bazează, din punct de vedere al răcirii, pe un proiect fluvial aflat încă în implementare pe Dunăre. Un document oficial semnat de Ministerul Energiei, prin secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu, arată că funcționarea viitoare a Unităților 3 și 4 depinde de succesul lucrărilor de la brațul Bala și de intervenții hidrotehnice permanente până cel puțin în 2070.

Documentul semnat de secretarul de stat detaliază pragurile tehnice la care centrala poate funcționa în siguranță. Unitățile 1 și 2 pot opera la putere nominală până la un nivel al Dunării de aproximativ 1,9 metri raportat la nivelul Mării Baltice. Sub acest prag, sunt activate proceduri succesive: mai întâi monitorizare și prognoză hidrologică, apoi oprirea secvențială a reactoarelor, iar în scenarii extreme se ajunge la răcire de urgență și alimentare cu apă din surse alternative – inclusiv foraje adânci, sistemul de apă potabilă sau infrastructura de intervenție.

Pe scurt, cu cât Dunărea scade, cu atât centrala intră în regimuri tot mai restrictive, până la oprire.

Documentul precizează că, în ultimii 20 de ani, nu au existat episoade comparabile cu minimul istoric din 2003 și că analizele de securitate nucleară indică probabilități foarte reduse pentru niveluri și mai scăzute ale fluviului. Aceste evaluări se bazează însă pe modele statistice și serii istorice.

17:49, 13.01.2026 • ACTUALITATE

Patru ani de închisoare pentru primarul din Cernavodă. Instanța a dispus confiscarea sumei de aproape 10 milioane de lei

Studiul pentru patru reactoare: concluzie favorabilă, cu o condiție esențială

Pentru Unitățile 3 și 4, documentul invocă un studiu actualizat realizat de EnergoNuclear împreună cu Institutul Național de Hidrologie și alte entități de specialitate. Concluzia citată este optimistă: până în anul 2070, necesarul de apă de răcire ar fi asigurat în toate scenariile analizate.

Imediat după această concluzie apare însă ipoteza-cheie: estimarea este valabilă doar dacă efectele lucrărilor din cadrul Proiectului Bala 2 se mențin în timp, prin dragaje și activități periodice de mentenanță pe sectorul Chiciu–Călărași–Cernavodă.

Cu alte cuvinte, siguranța alimentării cu apă pentru patru reactoare nu este garantată exclusiv de regimul natural al Dunării, ci depinde de un proiect hidrotehnic major și de întreținerea lui constantă pe parcursul a aproape cinci decenii.

Bala 2, un proiect de navigație cu rol indirect pentru centrala nucleară

Întrebat de deputatul Silviu-Octavian Gurlui despre lucrări hidrotehnice, Ministerul Energiei, prin secreatul de stat Nițulescu, arată că proiectul relevant este „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala”, aflat în derulare sub coordonarea Ministerului Transporturilor, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați.

Deși proiectul nu este conceput pentru sectorul nuclear, documentul precizează că unul dintre beneficiile sale indirecte este asigurarea debitului minim necesar pentru răcirea celor patru reactoare de la Cernavodă.

Această relație creează o dependență structurală: extinderea capacității nucleare a României se sprijină, din punct de vedere hidrologic, pe un proiect destinat în principal navigației și protecției mediului, gestionat de o altă autoritate și aflat încă în faze de implementare.

Proceduri de urgență și lecțiile Fukushima

Ministerul subliniază existența sistemelor redundante și a procedurilor de operare în condiții anormale, inclusiv pentru pierderea sursei de răcire sau a alimentării cu energie electrică. Sunt menționate și modificările de proiect realizate după accidentul de la Fukushima, menite să crească marjele de securitate nucleară.

Pentru Unitățile 3 și 4, autoritățile indică avizul pozitiv al Comisiei Europene în baza Tratatului EURATOM, scrisoarea de confort emisă de CNCAN și evaluări favorabile privind structurile civile existente, considerate conforme cu cerințele seismice actuale.

O dependență mai puțin vizibilă

Documentul Ministerului Energiei nu indică un risc imediat pentru funcționarea centralei și descriu un cadru tehnic robust, bazat pe proceduri, redundanță și analize probabilistice.

În același timp, documentul arată că alimentarea cu apă de răcire pentru patru reactoare este condiționată de succesul pe termen lung al Proiectului Bala 2 și de intervenții hidrotehnice permanente pe Dunăre — aspecte aflate în afara controlului direct al sectorului nuclear.

Practic, România își dublează capacitatea nucleară mizând pe stabilitatea unui fluviu tot mai imprevizibil și pe funcționarea continuă a unui proiect fluvial administrat de alt minister. Este o realitate tehnică rar discutată public, dar care va conta decisiv pentru modul în care centrala de la Cernavodă va putea opera în următoarele decenii.

Extinderea centralei de la Cernavodă: stadiul actual al Unităților 3 și 4

Proiectul de construire a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă înaintează odată cu semnarea unui contract EPCM estimat la aproximativ 3,2 miliarde de euro pentru faza de design și management al lucrărilor, încheiat între EnergoNuclear (parte din Nuclearelectrica) și un consorțiu internațional de firme de inginerie și consultanță. Etapa actuală (Limited Notice to Proceed) are ca obiective elaborarea proiectării, obținerea avizelor necesare, structurarea finanțării și pregătirea pentru decizia finală de investiție, înainte de a trece la faza de construcție propriu-zisă a celor două reactoare noi.