Diplomat român, despre declarațiile ambasadorului lui Putin la București: Tonul intră în contradicție cu dialogul diplomatic al Rusiei

Dorin Popescu, fost diplomat român la Moscova și președintele Casei Marii Negre a comentat pentru Ziarul Puterea ultimele declarații ale ambasadorului Rusiei la București, Valery Kuzmin.

Ambasadorul rus Valeri Kuzmin a avut un mesaj dur în care a declarat că „încrederea acordată Washington-ului şi NATO s-a terminat”. El a adăugat că Rusia vrea garanții scrise și că ”nu există mari beneficii” în vizitarea bazei de la Deveselu.

„Sugerăm adoptarea de tratate în scris, cu valoare legală. Nu va schimba gradul nostru de încredere, dar va fi un pas înainte”, a punctat ambasadorul.

Î: Cum comentați narativul ambasadorului rus?

R: Este un narativ care încearcă să fidelizeze un punctaj primit de la Centrala Ministerului Afacerilor Externe. Fereastra de încredere a Federației Ruse în Statele Unite NATO s-a terminat. Este un verdict categoric, apodictic. În momentul de față, avem totuși o fereastră deschisă de dialog diplomatic și toate părțile vor acționa cu bună credință pentru menținerea acestei ferestre diplomatice.

Pe mine m-a frapat acest verdict ce pare a fi categoric, potrivit căruia încrederea în Statele Unite și NATO s-a epuizat, ton care intră în contradictoriu cu fereastra de dialog diplomatic în care Federația Rusă intră în momentul de față.

Î: Condierați că Scutul de la Deveselu poate deveni ofensiv?

R: Sub nici o formă. O dovadă mai firească de bună credință și de deschidere ar fi fost posibilă, în afara celei care, potrivit căreia, atât România, cât și oficialii NATO, sunt deschiși la posibilitatea ca Federația Rusă să efectueze vizite la obiectiv. Îmi vine greu să cred că o vizită la obiectiv a experților Federației Ruse poate fi mai puțin importantă decât argumentele scrise pe care mizează și insistă Federația Rusă.

O vizită la obiectiv poate fi extrem de relevantă și poate diminua considerabil rezervele teoretice ale Federației Ruse cu privire la posibila utilizare în scopuri ofensive a Scutului de la Deveselu. Utilizarea în, scopuri exclusiv defensive a fost menționată, argumentată, descrisă, reiterată în mod sistemic și permanent, atât de către oficialii și reprezentanții statului român, cât și de oficialii și reprezentanții NATO. ”

Î: Ambasadorul rus Valeri Kuzmin spune că modelul MK 41 poate fi rapid reajustat. Ce credeți despre acest aspect?

R: Acest aspect îmi depășește competențele. Nu am capacitatea de interpretare a timpilor și a efortului necesar pentru ajustarea acestui dispozitiv. Nu cunosc timpii și efortul necesar pentru transformarea unui sistem defensiv într-unul ofensiv. Ceea ce este cert însă e că în momentul de față scutul este defensiv, a fost construit cu scopuri defensive, întregul concept generat de amplasarea acestui sistem pe teritoriul României a rezultat dintr-o nevoie pur defensivă a României și a aliaților săi.

Rusia vrea să revină la masa de joc global, de joc în trei

Diplomatul român a comentat și motivele pentru care Rusia a adoptat actuala poziție în raport cu Statele Unite și Europa și de ce insistă să aibă o poziție dominantă la masa tratativelor.

Î: De ce credeți că Rusia insistă pe acest subiect?

R: Rusia are nevoie de o poziționare în plan global egală poziționării pe care o au în momentul de față Statele Unite și China. Rusia vrea să revină la masa de joc global, de joc în trei. Astfel, are nevoie de gestionarea unor ample inițiative în planul relațiilor internaționale, care să lase impresia că în spatele acestor inițiative se află un centru de putere global, similar centrului de putere de la Washington și Beijing. Federația Rusă are nevoie să gestioneze, să aducă inițiative care au impact în domeniul relațiilor internaționale la nivel european, regional și la nivel global, pentru că obiectivul strategic care se află în spatele acestor inițiative este cel de a recupera defazajul geopolitic pierdut de Federația Rusă.

Nu e neapărat ca Rusia să aibă ca obiectiv real, factual, obținerea de garanții scrise, pentru că acestea țin de buna funcționare a unui sistem de relații internaționale. Ceea ce vrea Rusia cu adevărat este să se poziționeze din nou în planul relațiilor internaționale ca un actor global, cu greutatea egală Washingtonului și Beijingului. De aici rezultă și această inițiativă diplomatică, această insistență,  pentru ca, al un moment dat, Federația Rusă să se poată folosi de argumentul teoretic potrivit căruia Federația Rusă a lansat o inițiativă diplomatică de mare anvergură, capabilă să sistematizeze și să reconfigureze actualul sistem de relații la nivel european.

Remarc cu această ocazie faptul că unul din cele două documente programatice la care Federația Rusă face trimitere atunci când vorbește despre conceptul de indivizibilitate a securității sunt cele semnate la 1999, respectiv 2010. Federația Rusă încalcă unele din prevederile asumate și, în acest context, este foarte puțin probabil că Federația Rusă ar avea nevoie cu adevărat de garanții scrise. Această inițiativă poate fi privită mai degrabă din punctul de vedere al necesității Federației Ruse de a recupera, în plan imagologic și la nivel perceptiv, în plan geopolitic, actualul defazaj de putere față de Statele Unite și China.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole