Doar un sfert dintre români este preocupat de reducerea risipei alimentare

Astăzi este Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare, când face calcule câți oameni suferă de malnutriție și câtă mâncare se aruncă. Și, ca de obicei, apar studii în care românii sunt super-risipitori.

Cea mai circulată cifră, inclusiv la nivel oficial, este că un român aruncă 129 kg de alimente anual. Adică ceva mai mult de 10 kg în fiecare lună. Îmi pare rău, dar este imposibil ca o familie de trei persoane să arunce 30 de kg de alimente în fiecare lună, în condițiile în care cumpără în total 60-70 de kg de alimente (cu tot cu lapte și alte perisabile).

Dacă cifra este reală, problema nu este la populație. Ci este la magazine, care aruncă probabil cele mai multe alimente (stricate sau cu termenul de garanție expirat) și la unitățile de alimentație (restaurante, cantine etc.) Ceea ce înseamnă că politicile de reducere a risipei ar trebui să se îndrepte către aceste sectoare și mai puțin către populație.

Ghidul Lifebox

PÂnă la politici publice, LifeBox, liderul pieței de healthy food delivery din România, atrage atenția asupra fenomenului risipei alimentare, cu impact pe termen lung asupra societății. Potrivit datelor extrase din ghidul LifeBox pentru alegerea optimă a meniului, 3 din 4 respondenți la întrebarea: „Ce faci cu mâncarea care îți rămâne în frigider, neconsumată?” au menționat că o aruncă, un obicei de consum tot mai întâlnit în special în mediile urbane, în timp ce un sfert dintre aceștia spun că au grijă să o consume integral sau să o doneze.

Conform unui raport al Comisiei Europene, citat în „Ghidul de consum și păstrare a alimentelor”, realizat de echipa Food Waste Combat în 2020, românii cheltuie între 30% și 40% din venituri pe alimente, comparativ cu media de circa 10% în Uniunea Europeană. Tot datele din ghidul Food Waste Combat arată că între 33% și 50% din mâncarea pe care o cumpărăm ajunge să fie aruncată. De asemenea, până la 50% din totalul risipei alimentară este produs de consumatorii individuali din orașe, potrivit aceleiași surse.

„Conștientizarea acestui obicei de consum este unul foarte important pentru societate, și am văzut încă de la începutul activității noastre o mare oportunitate de a ne implica în reducerea risipei alimentare. Prin crearea unui sistem în care clienții noștri își comandă mesele în avans, în medie pe șapte zile, putem să ne aprovizionăm exact cu ceea ce avem nevoie de la furnizorii noștri și, la rândul lor, clienții consumă exact cât au nevoie, fără a mai arunca mâncarea. Rezultatul a fost o reducere semnificativă a deșeurilor alimentare din lanțul de aprovizionare, în special comparativ cu bucătăriile restaurantelor clasice, precum și reducerea risipei în cazul clienților noștri și, nu în ultimul rând, educarea lor în acest sens”, au declarat cofondatorii LifeBox.

Potrivit estimărilor companiei, raportat la media națională privind risipa alimentară individuală, prin conceptul LifeBox s-au salvat în acest an, în perioada ianuarie-septembrie, peste 55 de tone de alimente. Meniurile LifeBox sunt gândite din punct de vedere nutrițional și calculate caloric de către un medic nutriționist specializat în obezitate infantilă – Anamaria Iulian și  Alex Cîrțu – Chef-ul LifeBox, astfel încât să ofere opțiunea unui comportament alimentar corect și în același timp să asigure cantitatea potrivită fiecărei persoane, pentru a elimina complet risipa alimentară din obiceiul de consum al acesteia.

Conform reprezentanților companiei, conceptul de abonament cu o medie de comandă de 7 zile în avans, dar care se poate extinde până la trei luni per comandă, le oferă posibilitatea de a gestiona mult mai bine stocurile de alimente, astfel încât să se aprovizioneze cu produsele și cantitățile necesare preparării meniurilor care ajung zilnic la clienții LifeBox.

Mai multe articole...

1 COMENTARIU

  1. Dacă cifra este reală, problema nu este la populație. Ci este la magazine, care aruncă probabil cele mai multe alimente (stricate sau cu termenul de garanție expirat) și la unitățile de alimentație (restaurante, cantine etc.) Ceea ce înseamnă că politicile de reducere a risipei ar trebui să se îndrepte către aceste sectoare și mai puțin către populație.
    „Ce faci cu mâncarea care îți rămâne în frigider, neconsumată?” Când preturile… nu scad cu nici 10 bani, pentru persoanele acele sărace, cu acel venit minim garantat pe economie.
    Un articol bun, care aduce in prim-plan risipa de alimente… dar ne prezintă și câteva din straturile importante ale mecanismului comercial.
    ( Un pas important spre cunoaștere și avertismente )

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole