Domnitorul Vlad Țepeș și „Complexul Înaltei Porți” de la Snagov
Pe malul lacului Snagov, într-o locație de vis, au avut loc în această săptămână două evenimente culturale cu mare impact istoric care vor deveni repere pentru România și nu numai.
Mircea Cosma despre Vlad Țepeș: „Un principe care a zidit biserici, mănăstiri, cetăți și a întemeiat orașe, inclusiv capitala României, nu poate fi declarat vampir”
Societatea Cultural-Istorică „Mihai Viteazul” Ploiești (SMV), condusă de fostul președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, împreună cu Academia Europeană pentru Relații Economice și Culturale (AEREC) Roma, a organizat la Complexul „Eclipsa” din Snagov simpozionul de la „De la Vlad Țepeș la Complexul Înaltei Porți”.
Cu acest prilej, în prezența unor personalități marcante din mediul academic, cultural și administrativ din România și Republica Moldova, printre care Diana Guba, pretorul sectorului Botanica din Chișinău, și fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu, s-a dezvelit monumentului Domnitorului Vlad Țepeș.
„Vlad Țepeș este o personalitate fascinantă și marcantă a secolului al XV-lea. Ca principe ortodox, e singurul care ridică steagul, sabia și crucea împotriva lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Cunoscut în toată lumea ca Dracula datorită ziaristului irlandez Bram Stoker căruia noi opunem cu ctitoriile Măriei sale, cetăți, orașe, biserici și mănăstiri acel postulat care a răsunat de la Bruxelles la Roma. Un principe care a zidit biserici, mănăstiri, cetăți și a întemeiat orașe, inclusiv capitala României, nu poate fi declarat vampir”, a precizat Mircea Cosma, președintele Societății cultural-istorice Mihai Viteazul, pentru PUTEREA.

Dan Andronic: „România va fi cu adevărat independentă atunci când își va construi o cultură politică bazată pe negociere de pe poziții de forță, nu pe supunere anticipată”
Un doilea moment cu mare încărcătură istorică, care a avut loc în acea zi la Snagov, a fost lansarea de către ziaristul și consultantul politic Dan Andronic a volumului de însemnări și mărturisiri istorice mai puțin cunoscute „Complexul Înaltei Porți”.
Acest volum este practic o carte vie compusă din numeroase articole și studii istorice care ne îndeamnă să nu uităm că „pentru a înțelege prezentul este nevoie să cunoaștem și să explorăm trecutul”.
„În imaginarul colectiv, „Înalta Poartă” nu este doar un reper geografic sau un simbol al Imperiului Otoman. De-a lungul istoriei, Bâb-ı Âli, poarta principală a Palatului Marelui Vizir din Istanbul, s-a metamorfozat în zidurile înalte de la Kremlin, apoi în peluza Casei Albe, combinată cu clădirile de sticlă de la Bruxelles, iar recent în mica esplanadă din fața Palatului Elysee. Complexul Înaltei Porți este mai ales, o realitate politică și psihologică. Timp de secole, conducătorii Țărilor Române au trăit și au guvernat sub semnul dependenței de o putere străină. Acceptând să plătească tribut, să trimită solii cu daruri și să se plece, în schimbul protecției și al păstrării unui simulacru de autonomie. Practic, „Complexul Înaltei Porți” nu e doar o amintire din manualul de istorie, ci o realitate vie. Îl vedem în modul în care guvernul (oricare ar fi el) își modifică declarațiile în funcție de reacțiile externe. Aflăm cât de dependenți suntem din felul în care se acceptă proiecte dezavantajoase de teama izolării, în absența unei strategii proprii pe termen lung. România va fi cu adevărat independentă nu atunci când nu va mai depinde militar sau economic de nimeni — lucru imposibil într-o lume interconectată — ci atunci când își va construi o cultură politică bazată pe negociere de pe poziții de forță, nu pe supunere anticipată. Modelul Poloniei, nu al Ungariei, poate fi copiat la indigo. Până atunci, Poarta — fie ea la Istanbul, Moscova, Bruxelles, Paris sau Washington — va continua să dicteze, iar noi vom continua să trimitem „tributul”. Doar numele se schimbă pe factură”, a menționat Dan Andronic la Snagov.
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/11/Dan-Andronic-Complexul-Inaltei-Porti-1024x576.webp)