Dosarul ARSVOM se reaprinde: „spovedania” fostului șef deschide drumul către Ministerul Transporturilor

Unul dintre cele mai sensibile dosare privind achizițiile publice din domeniul siguranței maritime revine în prim-plan, după ce, potrivit informațiilor publice disponibile pe portalul instanțelor, la Tribunalul Constanța a fost înregistrat un acord de recunoaștere a vinovăției într-un dosar care îl vizează pe fostul director general al Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), Daniel Manole. Evoluția procedurală reaprinde un dosar cu ramificații extinse, care vizează achiziții de zeci de milioane de lei și legături ce ajung până la nivelul Ministerului Transporturilor.

Acordul de recunoaștere și dosarele conexe aflate pe rol

Potrivit datelor din portalul instanțelor de judecată, dosarul în care este implicat Daniel Manole a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța sub forma unui acord de recunoaștere a vinovăției. În același context procedural, pe rolul aceleiași instanțe apare un dosar conex, înregistrat în aceeași zi, în care sunt judecați Macovei Ion și Ogrinji Petru, ambii în calitate de inculpați, pentru infracțiuni de corupție prevăzute de Legea 78/2000, art. 6 raportat la art. 291 alin. 1 din Codul penal.

Cele două cauze sunt legate de o procedură de achiziție derulată de ARSVOM, care a avut ca obiect cumpărarea a patru nave — trei nave de salvare și o navă de depoluare — cu o valoare totală estimată la aproximativ 85 de milioane de lei, fără TVA. Anchetatorii au susținut că procedura ar fi fost viciată în favoarea unor operatori privați, cu un prejudiciu semnificativ pentru stat.

Dosarul ARSVOM, deschis în 2021

Dosarul a fost deschis în anul 2021, când DNA a anunțat reținerea lui Daniel Manole, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și luare de mită. Potrivit procurorilor, fostul director ARSVOM ar fi coordonat un mecanism prin care procedurile de achiziție publică au fost adaptate astfel încât să favorizeze o anumită societate comercială, SC SUSZI SRL, în detrimentul interesului public.

17:00 • Justitie

Răzvan Cuc, reținut de DNA după ore de audieri: dare de mită

14:18 • ACTUALITATE

Mafia transportului alternativ, lovită de DNA: 1.000 de șoferi plătiți „la plic” și un prejudiciu uriaș adus statului

SC SUSZI SRL este o firmă înființată în anul 1993, cu sediul în Constanța, specializată în comerțul cu ridicata și reprezentant exclusiv al unor producători europeni. Asociați și administratori ai societății sunt Ogrinji Petru, Ogrinji Alina și Stănică Suszana. De-a lungul timpului, firma a încheiat numeroase contracte cu instituții publice, printre care ARSVOM, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Garda de Coastă.

Alți inculpați și dosare aflate pe fond

În același dosar mai sunt judecați Valeriu Iorga, administratorul SC Blue Line SRL, și Cristian Antochi, administratorul SC Tehnorex International SRL, societăți acuzate de fapte de spălare de bani. Cristian Antochi a încercat la rândul său încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, însă acesta a fost respins. Dosarele celor doi au fost conexate în dosarul nr. 8340/118/2023, aflat pe rolul instanței, cu următor termen stabilit pentru data de 13 ianuarie 2026.

Potrivit DNA, în perioada septembrie–noiembrie 2020, grupul din jurul conducerii ARSVOM ar fi urmărit achiziționarea celor patru nave cu încălcarea legislației în vigoare și la prețuri supraevaluate. Procurorii au atras atenția asupra clauzelor contractuale considerate defavorabile instituției publice, în special asupra obligației de plată a unui avans care depășea jumătate din valoarea totală a contractelor.

Această situație a fost explicată de anchetatori prin faptul că ARSVOM era obligată să plătească mai mult de jumătate din valoarea navelor înainte de livrarea acestora, restul sumei urmând să fie achitat la recepția finală.

„În cele patru contracte încheiate sunt prevăzute clauze defavorabile achizitorului, în sensul că A.R.S.V.O.M. este obligată să plătească pentru cele patru nave mai mult de jumătate din valoarea lor, ca avans”, a arătat DNA într-un comunicat oficial.

Nave „construite pe hârtie” și proveniența din Estonia

Procurorii susțin că societatea câștigătoare a licitației ar fi mimat construcția navelor, acestea fiind, în realitate, achiziționate de la o companie din Estonia, la un preț semnificativ mai mic decât cel plătit de ARSVOM.

Această acuzație se referă la faptul că navele nu ar fi fost construite special pentru agenția română, ci cumpărate la aproximativ jumătate de preț de la un furnizor extern, diferența fiind încasată prin contractele derulate cu statul român.

„Societatea câștigătoare a licitației doar ar fi mimat construcția acelor nave, în realitate acestea fiind achiziționate la jumătate de preț de la o societate comercială din Estonia”, se arată în documentele DNA.

Valorile contractelor menționate în dosar sunt următoarele: o navă de depoluare, în valoare de 21,7 milioane de lei, și trei nave de salvare, cu valori de 19,8 milioane lei, 20,8 milioane lei și 23,1 milioane lei. Contractele au fost semnate în toamna anului 2020.

„3% pentru director”, potrivit anchetatorilor

În actele dosarului, procurorii susțin că Daniel Manole ar fi beneficiat de un comision de aproximativ 3% din sumele plătite de ARSVOM către societatea furnizoare a navelor. Acest procent ar fi echivalat cu aproximativ două milioane de lei, potrivit estimărilor din anchetă.

Recunoașterea vinovăției, înregistrată după mai mulți ani de investigații, percheziții și audieri, are potențialul de a influența semnificativ cursul procesului și de a deschide noi piste privind responsabilități administrative și instituționale.

Componenta ministerială a dosarului ARSVOM

Un element central al dosarului este faptul că achiziția celor patru nave a necesitat emiterea unei Hotărâri de Guvern, fără de care procedura nu ar fi putut fi finalizată. Acest aspect a atras atenția anchetatorilor asupra implicării unor funcționari din Ministerul Transporturilor.

În acest context, procurorii DNA Constanța l-au reținut pe Petre Neacșa, director al Direcției Economice din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru luare de mită. Potrivit acuzațiilor, acesta ar fi primit suma de 460.000 de lei pentru a asigura, prin intermediul direcției pe care o conducea, fondurile necesare achiziționării navelor.

Dosarul lui Petre Neacșa a stat aproape doi ani în camera preliminară, Tribunalul București solicitând inițial restituirea cauzei la DNA. Curtea de Apel a întors însă această decizie și a dispus trimiterea dosarului în judecată. Următorul termen este stabilit pentru data de 14 ianuarie 2026.