Dosarul ”regelui duty-free-urilor” de pe Otopeni se întoarce la DNA

Publicat: 04 iul. 2023, 09:57, de Vlad Stefan Orjan, în News , ? cititori
Dosarul ”regelui duty-free-urilor” de pe Otopeni se întoarce la DNA

Hotărârea Tribunalului București de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București, George Alexandru Ivan, este una spectaculoasă prin detaliile oferite despre dosarul corupției de la Aeroportul Otopeni.

Astfel, judecătorul de la tribunal a considerat că condamnarea lui Ivan, agreeată de DNA, la 2,9 ani de închisoare cu suspendarea sub supraveghere pe un termen de 3,6 ani este prea blândă, reținând în mod concret următoarele: ”Tribunalul conchide că pedepsele stabilite, cât și modalitatea de executare a pedepsei rezultante, constând în suspendarea sub supraveghere, sunt nejustificat de blânde în raport cu gravitatea infracțiunilor săvârșite”.

Mai mult, în aceeași hotărâre Tribunalul București vorbește despre o creștere a fenomenului corupției din administrație deși nivelul salarizării din administrația publică a crescut foarte mult.

Tribunalul constată că gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite este unul extrem de ridicat. În analizarea gradului de pericol social al faptelor comise, nu trebuie omisă nici amploarea pe care fenomenul corupției a luat-o în ultima perioadă (chiar în contextul unei creșteri substanțiale a salariilor), care reprezintă un adevărat flagel al societăţii româneşti contemporane şi, totodată, o cauză importantă a situaţiei economico-sociale actuale, astfel încât pedepsele care vor fi aplicate inculpatului trebuie să reflecte necesitatea de descurajare a unor astfel de acţiuni în viitor, respectiv să asigure atât prevenţia generală, cât şi prevenţia specială”, precizează Tribunalul București în hotărârea de respingere a acordului a vinovăției încheiat de DNA cu George Alexandru Ivan.

În ceea ce privește faptele concrete, Ivan l-a ajutat pe inculpatul Cristian Bălan, trimis în judecată de DNA separat, să pretindă de la un om de afaceri asociat în cadrul unei societăți comerciale care exploatează spații comerciale în Aeroportul Otopeni, inculpat în prezenta cauză și în alte două rânduri de la Saadeh Hardan, directorul general al unei alte societăți comerciale, mai multe sume de bani (10.000.000 euro, 10.000.000 euro, 1.200.000 de euro și 1.200.000 de euro).

În schimbul banilor respectivi, George Alexandru Ivan ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra Ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu (foto sursa www.digi24.ro), și directorului general al CNAB, că îi va determina pe aceștia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an, respectiv cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spațiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB și cele două societăți comerciale.

Surprinzător însă, Direcția Națională Anticorupție a ajuns să-l creadă pe cuvânt pe Ivan că influența sa la directorul general al CNAB și asupra Ministrului Transporturilor nu ar fi una reală ci doar pretinsă.

”Astfel, așa cum rezultă din datele înscrise la rubrica ####### PROBATORIULUI, fapta în modalitatea pretinderii s-a comis în octombrie 2022, iar suma de bani ar fi urmat să se remită ulterior, în speță după ce s-ar fi aprobat prelungirea contractului de asociere în participațiune care avea valabilitate până la 31.12.2022.#### îndeplinită cerința esențială ca traficantul de influență să lase să se creadă că are influență asupra funcționarului public. Din cuprinsul declarațiilor inculpatului #### ###### ######### din datele de 19.04.2023, 20.04.2023 și 12.05.2023, respectiv din declarația inculpatului ##### ######## ####### din data de 11.05.2023 a rezultat că influența acestora nu era una reală, ci doar au lăsat să se creadă că au influență asupra directorului general al CNAB și asupra Ministrului Transporturilor”, a menționat DNA în acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu Ivan și respins de Tribunalul București.

Faptul că influența lui, indiferent pe lângă cine ar fi fost, George Alexandru Ivan nu era una reală nu rezultă însă din niciun element factual din dosar pentru că din datele cauzei, cele cunoscute la nivel public, rezultă că procurorii DNA nu au părut interesați să verifice în concret dacă inculpații din Dosarul Aeroportul au sau nu influență pe lângă factorii politici.

De altfel, din derularea evenimentelor, așa cum ea a fost reținută chiar de către DNA, Ivan & co pretindeau primirea banilor pentru care făceau trafic de influență abia după semnarea prelungirii contractelor. Acest lucru înseamnă că influența lor pe lângă factorii politici trebuia să fie una reală pentru a beneficia de ”fructul” traficului de influență.

Împrejurarea că inculpatul #### ######-######### i-a indicat martorului ###### SAADEH că el și ##### ######## ####### nu sunt “jăpcari” sau “hoți”, respectiv că banii se vor remite de ###### SAADEH doar dacă se prelungește contractul, adică după acel moment, relevă determinarea și seriozitatea inculpatului în comiterea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la trafic de influență. ##### sumelor pretinse doar în ipoteza prelungirii contractelor confirmă că promisiunile inculpatului #### ######-######### nu au avut caracter jocandi causa, ci unul ferm și serios”, spune judecătorul de la Tribunalul București.

Mențiunea Tribunalului că promisiunile lui Ivan nu au avut caracter ”jocandi causa” se referă la faptul că promisiunile lui George Alexandru Ivan nu au fost făcute ”în glumă” ci au avut un caracter serios.

În final, Tribunalul București reține că lipsa antecedentelor penale sau a altor procese penale în desfășurare față de George Alexandru Ivan nu constituie un merit deosebit pentru care se impune recompensarea acestuia, ci reprezintă starea de normalitate, care ar trebui să caracterizeze fiecare cetățean într-un stat democratic, fundamentat pe principiul preeminenței dreptului.

Punând în balanță toate aspectele deja menționate, având în vedere şi considerentele anterior menţionate, Tribunalul conchide că pedepsele stabilite, cât și modalitatea de executare a pedepsei rezultante, constând în suspendarea sub supraveghere, sunt nejustificat de blânde în raport cu gravitatea infracțiunilor săvârșite”, concluzionează magistratul, conform newsonline.ro.