Drama sfâșietoare a copiilor României: „Când mama mea pleacă, pur si simplu simt că nu mai trăiesc”

Fenomenul copiilor rămași în țară, în vreme ce părinții lor muncesc în străinătate este unul de amploare, definitoriu pentru România zilelor noastre: doar în statisticile oficiale sunt 73.868 de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate. Sunt crescuți de bunici sau de frații mai mari, cu dorul de mamă și de tată, care le umbrește copilăria

Datele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, făcute publice în  septembrie 2022, arată că 21.276 dintre acești copii sunt complet lipsiţi de îngrijirea părintească, având ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provenind din familii în care părintele unic susţinător este plecat, precizează Asociația Salvați Copiii România.

Pentru marea majoritate a părinților plecați (79%), nu există nicio șansă să poată fi luați de părinți în străinătate.

“Când mama mea pleacă, pur si simplu simt că nu mai trăiesc. Mami pleacă de când eu aveam 6 ani, iar fratele meu 2. Când a plecat prima data a plâns și am crezut că m-a părăsit, dar după, bunica mi-a explicat că a plecat pentru noi toți, pentru mai bine. De fiecare dată când mami pleacă eu rămân cu bunicii, fratele și tata. Anul acesta urmează să plece și tata, atunci nu știu cum o să reacționez, dar cred că am să plâng”, aceasta este mărturisirea unei fetițe de 12 ani care a crescut practic fără mamă.

Intenția de a lua copilul în străinătate, alături de părintele/părinții plecați, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eșantionul măsurat de Salvați Copiii România. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferența fiind reprezentată de situațiile în care părinții nu au luat încă o decizie în acest sens.

Deși procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinți este redus, trebuie remarcat faptul că foarte mulți dintre părinții plecați nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenție, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens, mai arată Asociația.

Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de întoarcere definitivă în țară, cel mai frecvent invocat ține de piața muncii (locuri de muncă, condiții de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătățirea sistemului de sănătate (24%) și de ameliorarea climatului social general/vieții politice (20%).