După ani de deficite, România intră în era ajustării bugetare: datoria sare de 60% din PIB

România intră în 2026 sub semnul consolidării fiscale, după ce datoria publică depășește pragul de 60% din PIB. Potrivit unei analize ING THINK, presiunea agențiilor de rating, nivelul ridicat al deficitelor și nevoile mari de finanțare obligă autoritățile să trateze ajustarea bugetară ca pe un proiect structural, nu ca pe o soluție temporară.

România intră într-o nouă etapă fiscală, odată cu depășirea pragului de 60% din PIB

Începând cu 2026, România se află într-o fază decisivă de consolidare fiscală, determinată de creșterea accelerată a datoriei publice peste nivelul de 60% din PIB. Potrivit unei analize publicate pe platforma ING THINK, semnată de Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România, și Frantisek Taborsky, EMEA FX & FI Strategist, măsurile adoptate începând cu 2025 devin esențiale pentru menținerea stabilității economice.

Depășirea acestui prag are un impact major asupra percepției piețelor financiare și a agențiilor internaționale de rating, reducând semnificativ spațiul de manevră fiscală al autorităților și crescând nivelul de supraveghere externă.

De la avantajul creșterii economice la presiunea deficitelor

În anii anteriori, România a beneficiat de un context favorabil, în care ritmul de creștere al PIB-ului a fost superior costului datoriei. Acest lucru a permis menținerea unor deficite bugetare fără o deteriorare rapidă a raportului datorie/PIB.

11:02 • Indicatori macro

Deficitul României explicat simplu: cum ne influențează viața de zi cu zi

12:22, 27.01.2026 • POLITICĂ

Alexandru Nazare pleacă miercuri la Bruxelles. Va susține un deficit de 6,2% din PIB pentru 2026

Situația s-a schimbat însă în perioada post-pandemică. Deficitul bugetar din 2024, estimat la peste 9% din PIB, a accelerat acumularea datoriei publice și a modificat fundamental evaluarea riscurilor fiscale. Potrivit analizei ING, principalele vulnerabilități semnalate de agențiile de rating sunt legate de structura dezechilibrelor bugetare.

Deficit primar persistent și venituri fiscale reduse

Un element-cheie de îngrijorare este deficitul primar persistent, generat de cheltuieli rigide precum salariile, pensiile și transferurile sociale. Aceste cheltuieli sunt considerate „neproductive”, întrucât nu generează venituri viitoare suficiente pentru a susține rambursarea datoriei.

În acest context, măsurile fiscale introduse în 2025 – inclusiv ajustări de taxe și plafoane de cheltuieli – sunt prezentate ca fiind necesare pentru a evita o creștere accelerată și nesustenabilă a datoriei publice.

O altă vulnerabilitate majoră este nivelul scăzut al veniturilor fiscale. România are unul dintre cele mai reduse rapoarte taxe/PIB din Uniunea Europeană, situat în jurul valorii de 27–28%. Chiar și în ipoteza unei îmbunătățiri a colectării, capacitatea de susținere a datoriei rămâne limitată în comparație cu alte state membre.

Nevoi mari de finanțare în 2026 și schimbarea strategiei statului

Pentru anul 2026, nevoile de finanțare ale României sunt estimate la aproximativ 265–275 miliarde lei, echivalentul a circa 13,5% din PIB. Acestea sunt generate atât de deficitul bugetar, cât și de volumele semnificative de datorii ajunse la scadență.

Strategia autorităților vizează o ajustare a mixului de finanțare. Potrivit analizei ING, emisiunile de eurobonduri ar urma să scadă la aproximativ 10 miliarde de euro, de la circa 17 miliarde de euro în 2025, pentru a limita presiunea asupra costurilor de finanțare externe.

În paralel, accentul se mută pe piața internă și pe finanțarea de tip retail. Programele Tezaur și Fidelis sunt văzute ca instrumente-cheie pentru atragerea economiilor populației, în condițiile în care băncile locale sunt deja expuse semnificativ pe datoria suverană.

Fondurile europene, element de stabilizare

Fondurile nerambursabile rămân un pilon important al strategiei de finanțare. Conform estimărilor, sumele atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență, alături de finanțările destinate securității, ar putea asigura un aport de cel puțin 5,5 miliarde de euro, reducând presiunea asupra piețelor de capital.

În ceea ce privește titlurile de stat denominate în lei (ROMGB), emisiunile nete sunt estimate să scadă la aproximativ 33 de miliarde de lei, cel mai redus nivel din 2022. Cererea rămâne însă solidă, susținută de perspectiva consolidării fiscale și de așteptările privind eventuale reduceri ale dobânzii de politică monetară.